inapoi la CUPRINS link
Aşa cum am scris în capitolul I, realitatea este o problemă internă, o reflectare a experienţelor noastre interioare. Aceste experienţe se proiectează în conştiinţa noastră, ca pe un ecran cinematografic, astfel încât credem că ele sunt reale. Capitolul al doilea se referă la originea acestor imagini şi efectul lor în viaţa noastră.
ORIGINEA CREAŢIEI
Acum, că am stabilit importanţa studiului Cabalei, este timpul să învăţăm câteva dintre ideile ei de bază. Deşi scopul acestei cărţi nu permite studiul amănunţit al lumilor spirituale, la sfârşitul acestui capitol veţi avea o bază îndeajuns de solidă pentru a continua, pentru a vrea să studiaţi Cabala în profunzime.
LUMILE SPIRITUALE
Creaţia este concepută în întregime din dorinţa de a primi plăcere. Dorinţa se dezvoltă în patru faze, ultima dintre ele fiind denumită “creatură”. Acest şablon structural al dezvoltării dorinţei este baza pentru tot ce există. Figura 1 , descrie cele cinci faze ale construcţiei creaturii. Dacă tratăm acest subiect ca pe o poveste, ne va ajuta să ne amintim că desenul descrie schimbările în emoţiile noastre şi nu locuri sau obiecte.
GÂNDUL CREAŢIEI
Înainte ca orice să fie creat, trebuie să fie gândit, planificat. În acest caz, vorbim despre Creaţie şi gândul care a făcut posibilă apariţia Creaţiei. Noi o numim “Gândul despre Creaţie”.
În primul capitol am spus că Avraam, care a descoperit înţelepciunea Cabalei şi care a fost primul diseminator, a descoperit că universul se “supunea” unei forţe de dragoste şi dăruire. Pentru că a realizat că această forţă a creat întreaga viaţă, a numit-o “Creatorul”. Prin urmare, în Cabala, termenul “Natură” este similar cu termenul “Creator”. De asemenea, el a spus că dorinţa Creatorului este să ne ofere un dar special: să devenim precum El. Deoarece El este perfect, omnipotent, atotştiutor, El este forţa dragostei, El vrea să ne dăruiască ce este mai bun: pe El.
Figura 1 descrie Gândul Creaţiei precum o dorinţă de a oferi plăcere ( numită “Lumina”) creaturilor. Aceasta este, de asemenea, rădăcina Creaţiei, de unde începem noi şi întreaga viaţă.
Cabaliştii folosesc termenul Kli (vas, recipient) pentru a descrie dorinţa de a primi plăcerea, Lumina. Vasul este, în sens spiritual, instrumentul care îl percepe pe Creator. Acum putem înţelege de ce cabaliştii îşi denumesc înţelepciunea lor “înţelepciunea Cabalei” (înţelepciunea de a primi).
Există, de asemenea, un bun motiv pentru care cabaliştii numesc plăcerea – “Lumină”. Când Kli-ul – o creatură, o persoană îl simte pe Creator, este o experienţă care trezeşte la realitate (limpezeşte) persoana. Când ni se va întâmpla acest lucru, vom realiza că această înţelepciune nou manifestată a fost întotdeauna acolo, dar a fost ascunsă. Este ca şi cum întunericul nopţii s-a preschimbat în lumina zilei şi invizibilul a devenit vizibil. Deoarece Lumina aduce cu sine cunoştinţe, cabaliştii o numesc “Lumina Înţelepciunii” şi metoda de a o primi este “Înţelepciunea
Cabalei”.
PATRU FAZE DE BAZĂ ( ŞI RĂDĂCINILE LOR)
Haideţi să ne întoarcem la povestea creaţiei. Pentru a pune în practică Gândul Creaţiei, Creatorul a creat o Creaţie care, în mod special, doreşte să primească plăcerea de a fi identică cu Creatorul. Dacă eşti părinte, ştii cum este acest sentiment. Ce cuvinte mai calde poate spune cineva unui tată mândru decât că “fiul tău este leit ţie!”?
Aşa cum am mai spus, Gândul Creaţiei – a oferi plăcere creaturii – este rădăcina Creaţiei. Din acest motiv, Gândul Creaţiei este numit “Faza Rădăcină” sau “ Faza Zero”. Dorinţa de a primi plăcere este numită “ Faza Unu”.
Ţineţi minte că Faza Zero este schiţată ca o săgeată cu vârful în jos, ceea ce înseamnă că Lumina vine de la Creator, la Creaţie. Dar, contrariul nu este valabil: o săgeată cu vârful în sus nu înseamnă că Creaţia oferă Lumină Creatorului, ci că doreşte să o înapoieze Lui. Ce se întâmplă când sunt două săgeţi cu vârfurile în direcţii diferite? Continuă să citeşti şi vei afla în curând.
Cabaliştii se referă la Creator ca la “Dorinţa de a dărui” şi la creatură ca la “Dorinţa de a primi bucurie şi plăcere”, sau simplu “dorinţa de a primi”. Vom vorbi despre percepţia Creatorului mai târziu, dar ce este important în acest moment este faptul că, întotdeauna, cabaliştii ne povestesc ceea ce Ei percep. Ei nu ne spun că, Creatorul, are o dorinţă de a dărui; ei ne spun că văd că, Creatorul, are dorinţa de a dărui şi de aceea, ei Îl numesc “Dorinţa de a Dărui”. De asemenea, ei descoperă în ei dorinţa de a primi plăcerea pe care El vrea să o dea, ei se auto denumesc “dorinţa de a primi”.
Deci, dorinţa de a primi este prima creaţie, rădăcina fiecărei creaturi. Când Creaţia, dorinţa de a primi, simte că plăcerea vine de la un dăruitor, ea simte că adevărata plăcere este în a dărui, nu în a primi. Ca şi consecinţă, dorinţa de a primi începe să-şi dorească să dăruiască (vezi săgeata cu vârful în sus de la cel de-al doilea Kli). Aceasta este o nouă fază – Faza a doua.
Haideţi să examinăm ce diferenţiază Faza Doi de Faza Unu. Dacă examinăm fig.1, vom vedea că Kli-ul nu se modifică o dată cu fazele. Aceasta înseamnă că dorinţa de a primi este neschimbată. Pentru că dorinţa de a primi este proiectată în Gândul Creaţiei, este eternă şi nu poate fi schimbată.
Pe de altă parte, ceea ce se schimbă, este ceea ce Kli-ul doreşte să primească. În Faza a Doua, dorinţa de a primi vrea să primească plăcere din “a dărui”, nu din “a primi” şi aceasta este o schimbare fundamentală. Diferenţa fundamentală este că Faza Doi are nevoie de o altă făptură căruia să-i poată dărui. Din aceste motiv, pentru a fi un dăruitor, Faza Doi trebuie să fie în legătură pozitivă cu ceva sau cineva din afara ei.
În Cabala, calitatea de a dărui este considerată masculină şi calitatea de a primi este considerată feminină. În fiecare calitate există caractere care se manifestă, fie ca bărbat, fie ca femeie; de aceea, uneori noi ne referim la o anume calitate ca fiind masculină şi alteori ca fiind feminină, chiar în conţinutul aceluiaşi paragraf. Singurele două excepţii de la această regulă sunt Creatorul, care este întotdeauna masculin, fiind sursa, şi Creaţia, care este întotdeauna feminin, deoarece primeşte de la El.
Faza a Doua, care ne forţează să dăruim, în ciuda dorinţei noastre fundamentale de a primi, este ceea ce face viaţa posibilă. Fără aceasta, părinţii nu ar avea grijă de copiii lor şi viaţa socială ar deveni imposibilă. De exemplu, dacă eu am un restaurant, dorinţa mea de bază ar fi să câştig bani. Pentru a face aceasta, ar trebui să hrănesc străini de la care nu am nici o dorinţă să primesc vreun beneficiu. Acelaşi lucru este valabil pentru bancheri, vânzători sau chiar taximetrişti.
Acum înţelegem de ce legile Naturii sunt cele de altruism şi dăruire, nu legea de a primi, deşi dorinţa de a primi stă la baza fiecărei motivaţii, a oricărei creaturi, aşa cum este dictat de Gândul Creaţiei. Din minutul în care avem ambele dorinţe, de a dărui şi de a primi în Creaţie, orice se va întâmpla din voia ei are suportul în reciprocitate, “relaţia” între Faza Unu şi Faza Doi.
Deoarece dorinţa de a primi este opusă dorinţei Creatorului de a dărui, ne separă şi ne diferenţiază de Creator. Dar Creatorul nu ne-a creat doar ca opus al Lui; El ne-a dat, de asemenea, un drum pentru a traversa abisul şi aceasta învăţăm din înţelepciunea Cabalei.
Aşa cum am arătat, noua dorinţă de a dărui în Faza a Doua, forţează Creaţia să comunice, să găsească pe cineva care trebuie să primească. De aceea, Faza a Doua începe să cerceteze ce şi cum poate dărui Creatorului. Cui altcuiva ar putea să dăruiască ?
Dar, când Faza a Doua încearcă să dăruiască, descoperă că tot ceea ce Creatorul vrea, este să ofere. El nu are absolut nici o dorinţă să primească. În afară de asta, ce ar putea Creaţia să dăruiască Creatorului?
Mai mult de atât, Faza a Doua descoperă că, în esenţa ei, dorinţa reală este de a primi. Descoperă că rădăcina ei este o pură dorinţă de a primi desfătare şi plăcere şi nu există nici o picătură de dorinţă autentică de a dărui, în interiorul ei.
Oricum, deoarece Creatorul vrea doar să dăruiască, dorinţa Creaţiei de a primi este exact ceea ce ea poate oferi Creatorului. Primind, Creaţia descoperă că, de fapt, ea oferă plăcere Creatorului, din moment ce, a dărui este ceea ce îl mulţumeşte pe El.
Toate acestea pot părea confuze, dar, dacă te gândeşti la plăcerea unei mame care îşi hrăneşte copilul, vei realiza că, de fapt, bebeluşul oferă plăcere mamei prin simplul fapt că primeşte hrana.
Aşadar, în Faza Trei, Creaţia – dorinţa de a primi – ALEGE să primească. Făcând aceasta, dă înapoi Fazei Rădăcină, Creatorului.
Acum avem un ciclu complet, unde amândoi jucătorii sunt dăruitori. În Faza Zero, Creatorul dă Creaţiei ( Faza Unu). În faza Trei, Creaţia, care a trecut prin Faza Unu şi Doi, înapoiază
Creatorului, primind de la El.
În fig.1, Faza Trei este descrisă ca un Kli cu două săgeţi, una cu vârful în sus, cealaltă cu vârful în jos. Săgeata cu vârful în jos indică faptul că Faza Trei primeşte, ca în faza Unu, iar săgeata cu vârful în sus indică faptul că INTENŢIA ei este să dăruiască, la fel ca în Faza Doi.
Încă o dată, ambele acţiuni folosesc aceeaşi dorinţă de a primi, ca în Faza Unu şi Doi. Aceasta nu se schimbă deloc. Ceea ce se schimbă este intenţia cu care Faza Trei primeşte: în Faza Unu, primeşte fără a se gândi la aceasta, pe când în Faza Trei primeşte pentru a-l mulţumi pe Creator.
Aşa cum am văzut înainte, intenţiile noastre egoiste sunt motivele tuturor problemelor din lume. Aici, de asemenea, la rădăcina Creaţiei, intenţia este mult mai importantă decât acţiunea în sine. Pentru a demonstra această ierarhie, Baal HaSulam, metaforic, a spus că Faza Trei este 10% primire şi 90% dăruire.
FAZA PATRU – SETEA PENTRU MINTEA CREATORULUI
Acum se pare că avem un ciclu perfect unde Creatorul a reuşit să creeze creatura identică cu El – un dăruitor. Mai mult, Creaţiei îi place să dăruiască, mulţumindu-l astfel pe Creator.
Dar completează aceasta Gândul Creaţiei? Nu chiar. Într-un anumit fel, putem spune despre creaţie că poate merge ca El şi poate vorbi ca El, dar nu poate gândi Gândul Lui. Actul recepţiei (în Faza Unu) şi înţelegerea că unica dorinţă a Creatorului este de a dărui (în Faza a Doua) face ca să VREA Creaţia să fie în poziţia Creatorului, care este Faza Trei.
Dar, devenind un dăruitor precum Creatorul, nu înseamnă că ea, Creaţia, a câştigat măreţia Creatorului. Pentru a completa Gândul Creaţiei, ea trebuie să dobândească GÂNDURILE Creatorului, nu numai acţiunile Lui. În acest stadiu, ea ar înţelege DE CE Creatorul a format-o. În mod clar, dorinţa de a înţelege Gândul Creaţiei este o fază complet nouă. Singurul lucru cu care o putem compara este un copil care îşi doreşte să fie la fel de puternic şi înţelept ca părinţii lui. Instinctiv ştim că acest lucru este posibil numai când copilul se maturizează şi calcă pe urmele părinţilor lui. De aceea, părinţii îi spun copilului atât de des : “Aşteaptă până vei avea proprii tăi copii; atunci vei înţelege”.
În Cabala, înţelegerea Gândului Creaţiei – cel mai profund nivel al înţelegerii –este numit “dobândire”. Această dorinţă o râvnim în Faza Patru.
Unul dintre cei mai comuni termeni în Cabala este SFIROT. Cuvântul, vine din cuvântul ebraic SAPIR (safir) şi fiecare SFIRA (singularul de la SFIROT) are propria-i lumină. De asemenea, fiecare din cele patru faze este denumită după una sau mai multe SFIRA. Faza Zero se numeşte KETER, Faza Unu, HOCHMA, Faza Doi, BINA, Faza Trei, ZEIR ANPIN şi Faza Patru, MALCHUT.
De fapt, sunt 10 SFIROT, pentru că ZEIR ANPIN este formată din şase SFIROT: HESED, GEVURA, TIFFERET, NETZAH, HOD şi YESOD. Astfel, setul complet al SFIROT este
KETER, HOCHMA, BINA, HESED, GEVURA, TIFFERET,
NETZAH, HOD, YESOD, MALCHUT.
Dorinţa de a dobândi Gândul Creaţiei este cea mai puternică forţă a Creaţiei. Stă în spatele întregului proces al evoluţiei. Fie că suntem conştienţi sau nu de aceasta, ultima informaţie pe care toţi o căutăm este să înţelegem de ce Creatorul face ceea ce face. Este aceeaşi forţă care i-a îndemnat pe Cabalişti să descopere secretele Creaţiei, acum mii de ani. Până nu vom înţelege aceasta, nu vom avea pace.
inapoi la CUPRINS link