SCRISOAREA nr. 24

Înapoi la pagina SCRIERI SOCIALE – (link)

7 Noiembrie, 1946, Manchester

Salutări şi toate cele bune

Către prietenul meu,

Ca răspuns la scrisoarea ta din 27 Octombrie cu privire la prima ta întrebare despre necesitatea de a sta de gardă şi de a evoca dragostea în inimile prietenilor, pe care îi găseşti degradaţi, văd asta a fi necesar pentru tine. Ştii ceea ce Baal HaSulam a spus, că de la comportamentul dintre om şi om învaţă să se comporte între om şi Creator.

Asta este aşa deoarece lumina superioară este în odihnă completă, şi este necesar ca mereu să fie evocată dragostea, „Până când dragostea nunţii noastre place.” Cu alte cuvinte, ţi se arată de sus că pe această cale, trebuie mereu să evoci dragostea numelui Său, deoarece toţi aşteaptă trezirea de la tine.

Adică, precum vezi, în dragostea de prieteni ai drepturile precum le vezi, însemnând aşa cum ţi se arată de sus, eşti cel care îi trezeşte (deşi adevărul nu este neapărat aşa; dacă întrebi prietenii, nu sunt sigur că sunt de acord cu dovada ta că numai tu eşti cel care îi doreşte şi nu invers).

Acesta este înţelesul a „un judecător are numai ceea ce ochii lui pot vedea.” Adică, atât cât ţine judecata, trebuie să o faci numai prin dovezile tale. Acesta este motivul pentru care ţi se arată de sus că trebuie să continui să trezeşti dragostea pentru Creator în acest fel, că trebuie mereu să stai de pază, toată ziua şi toată noaptea, când simţi o stare de zi sau o stare de noapte.

Spunem Creatorului, „A ta este ziua şi a ta este noaptea.” Aşadar, noaptea, de asemenea, întunericul nopţii, vine de la Creator în favoarea omului, aşa cum este scris, „Zi de zi se completează discursul şi noapte de noapte se exprimă cunoaşterea” (vezi Comentariul Sulam, Partea 1, Paragraf 103).

Prin urmare, trebuie să evoci inima prietenilor până când flacăra se ridică de una singură, aşa cum înţelepţii noştri au spus despre asta, „Când aprinzi lumânările.” Prin asta, vei fi recompensat cu deşteptarea Creatorului deasupra noastră.

Şi despre cea de-a doua întrebare a ta, că tu trebuie să stârneşti inima prietenilor, care, după ce au fost recompensaţi deja cu a vedea importanţa studiului, etc., tot nu respectă lecţiile – asta, de asemenea, stă la meritul tău.

Cu alte cuvinte, trebuie să vezi pentru tine că Creatorul ţi-a dat deja apropierea Lui de câteva ori. Au fost deja câteva ocazii când ai simţit că nu ai o altă grijă pe lume decât să rămâi lipit de El pentru totdeauna, căci eşti nedemn de a servi Regele chiar şi în cele mai simple munci căci, de ce ai fi tu mai privilegiat decât contemporanii tăi?

Şi totuşi, aştepţi Creatorul să te trezească să munceşti, însemnând să ai o deşteptare de sus, şi apoi vei începe să studiezi lecţiile.

Adică, exact aşa cum trebuie să trezeşti studenţii, spui că Creatorul ar trebui să te trezească. Adică, dacă Creatorul îţi dă un motiv şi un gust bun în muncă, eşti de acord să munceşti. Dar înainte de asta, nu poţi. Apoi, ţi se arată de sus cât de jos şi de inferiori consideri că sunt studenţii.

Şi referitor la a treia întrebare, despre a ţine grupul cu exagerări mari, aşa este deoarece aşa se comportă oamenii când le este teamă că copilul va ieşi din casă singur noaptea. Ei îi spun, „Este un urs afară şi alte bestii sălbatice,” deoarece copilul nu poate înţelege în niciun alt fel. Cu alte cuvinte, dacă ar fi ştiut adevărul, că nu este niciun leu sau urs afară, dar că este cel mai bine pentru copil să se ducă la culcare, şi cel mai important, să rămână înăuntru, copilul nu ar fi fost capabil să accepte adevărul.

De aceea, trebuie să ştii fratele meu, că pentru a accepta calea adevărului şi cuvintele adevărului ale lui Baal HaSulam, nu sunt mulţi oameni care pot auzi cuvintele adevărului, căci tu vezi doar mulţi copii. Şi ce îţi pot spune eu când tu eşti numai la grădiniţă, şi eşti impresionat de ei, scriindu-mi că sunt grijuli şi veseli? Într-adevăr, aşa este felul copiilor – să fie grijulii şi veseli. Dar se ştie că un copil nu este luat în serios când plânge sau când este vesel deoarece sentimentele şi emoţiile sale sunt despre chestiuni neimportante.

Şi când vezi că corpul plânge în timpul serviciului, eşti impresionat, şi când este vesel şi dansează, eşti impresionat, şi că îi invidiezi pe copii că sunt grijulii şi că dansează. Şi ce vrei? Să fii din nou un copil? Ar trebui să ştii, frate, că zilele copilăriei tale s-au sfârşit, căci înainte să intri în camera lui Baal HaSulam, dansai exact ca şi ei.

Şi fie ca, Creatorul să ne însoţească în lumea fizică şi spiritualitate

Prietenul tău, Baruch Shalom HaLevi Ashlag

Fiul lui Baal HaSulam

Înapoi la pagina SCRIERI SOCIALE – (link)

error: Content is protected !!