Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am Auzit în 1943
Atunci cánd omul se obişnuieşte cu ceva, acel ceva devine pentru el o a doua natură. Prin urmare, nu există nimic a cărui realitate omul să nu o poată simţi . Asta înseamnă că, deşi nu are nicio senzaţie a acelui ceva, dacă se obişnuieşte cu el, atunci va ajunge să îl simtă.
Trebuie să ştim că există o diferenţă între Creator şi creaturi în privinţa senzaţiilor. În creaturi, există cel care simte şi ceea ce este simţit, cel care dobândeşte şi ceea ce este dobândit. Asta înseamnă că cel care simte este conectat la o anumită realitate.
Cu toate acestea, realitatea fără cel care să o simtă nu este decát Însuşi Creatorul. Despre El „nu există gând sau percepţie de niciun fel“. Nu este la fel în cazul omului; întreaga existenţă a acestuia este numai prin senzaţia realităţii. Însăşi validitatea realităţii este evaluată ca fiind valabilă doar în raport cu cel care simte realitatea.
Cu alte cuvinte, ceea ce simte cel care gustă este considerat a fi adevărul. Dacă omul simte un gust amar al realităţii, adică se simte rău în situaţia în care se află şi suferă din cauza asta, el este considerat rău în munca lui, întrucât îl învinuieşte pe Creator, căci El este numit „Cel Bun care face Bine“, pentru că El dăruieşte numai bine lumii. Totuşi, referitor la senzaţiile omului, acesta simte că a primit opusul de la Creator, adică situaţia în care se află este una rea.
Ar trebui, aşadar, să înţelegem ce au scris înţelepţii noştri : „Lumea nu a fost creată nici pentru cei complet răi, nici pentru cei complet drepţi“ (Brachot, 61). Asta înseamnă după cum urmează: Omul fie gustă şi simte un gust bun în lume şi atunci Îl justifică pe Creator, spunând că El dăruieşte lumii doar binele, fie gustă şi simte un gust amar în lume, şi atunci el este rău, întrucât Îl condamnă pe Creator.
Rezultă că totul este măsurat potrivit senzaţiilor omului. Totuşi, toate aceste senzaţii nu au nicio legătură cu Creatorul, aşa cum este scris în Poemul Legmântului: „Precum ea, tot aşa şi Tu vei fi veşnic; nu va fi în Tine nici lipsă, nici surplus“. Aşadar, toate lumile şi toate schimbările se referă numai la cei care primesc, după cum sunt percepute de om.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)