Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit
Panim şi Ahor (faţă şi spate). Panim înseamnă primirea sau dăruirea abundenţei. Contrariul este numit Achoraim (spate), atunci când nici nu primeşte, nici nu dă.
Prin urmare, la începutul muncii omul se află în starea de Achor be Achor (spate în spate), deoarece încă are vasele dorinţei de a primi. Dacă atrage abundenţa în aceste Kelim, el ar putea „păta“ Lumina. Acest lucru se datorează faptului că Luminile provin din rădăcină, iar rădăcina doar dăruieşte.
Din acest motiv cei de jos folosesc Kelim de Ima, numite Achoraim, adică nu doresc să primească pentru a nu prejudicial Lumina. Nici Creatorul nu le dă nimic, din acelaşi motiv menţionat mai sus, adică pentru faptul că Luminile se păzesc singure pentru ca cei de jos să nu le păteze. De aceea starea este numită Achor be Achor.
Pentru a explica ceea ce este scris în diferite locuri, şi anume că „oriunde există o deficienţă, există şi o năzuinţă din partea Klipa“, am putea spune că motivul este faptul că locul încă nu este pur în privinţa Aviut-ului. În caz contrar, Lumina ar fi strălucit în mod desăvârşit, pentru că Lumina Superioară nu se opreşte niciodată. Dacă există un loc care este corectat cu un Masah, Lumina Superioară imediat pătrunde acolo. Iar din moment ce există o deficienţă, ceea ce înseamnă absenţa Luminii Superioare, există cu siguranţă un discernământ al Aviut-ului (grosime/dorinţă de primire) a cărui singură autoritate este dorinţa de a primi.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)