Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit în anul 1938
„Răsplătit – am să o grăbesc“, adică pe calea Torei; „nerăsplătit – prin suferinţă“, o cale de evoluţie care va conduce în final la perfecţiune totală. În ceea ce priveşte calea Torei, omului obişnuit i se dau calităţi cu ajutorul cărora îşi poate face vasele adecvate. Iar vasele pot fi făcute prin extinderea Luminii şi îndepărtarea ei.
Un Kli (vas) este numit „dorinţa de a primi“. Aceasta înseamnă că lui îi lipseşte ceva. Iar faptul că „nu există Lumină fără un Kli“ înseamnă că Lumina trebuie captată într-un Kli, pentru a putea fi păstrată. Însă o persoană obişnuită nu poate avea dorinţe pentru lucruri sublime, căci este imposibil să ai o nevoie înainte de a exista împlinirea, aşa după cum este scris: „extinderea Luminii …“. De exemplu, când cineva are o mie de lei, el este bogat şi mulţumit. Totuşi, în cazul în care ulterior va câştiga mai mult, până la cinci mii de lei, apoi pierde din bani şi rămâne cu două mii, rezultă că el are o lipsă. Acum el are Kelim (vase) pentru trei mii de lei, din moment ce i-a avut deja. Astfel, el a fost de fapt anulat.
Şi există calea Torei. Atunci când omul este obişnuit cu calea Torei regretă că a realizat atât de puţin şi, de fiecare dată când beneficiază de anumite iluminări şi ele sunt divizate, ele îi provoacă mai multă durere şi mai multe Kelim.
Acesta este înţelesul faptului că fiecare Kli are nevoie de Lumină, că nu este complet şi că îi lipseşte Lumina. În acest mod, fiecare loc al lipsei devine un loc pentru credinţă. Iar dacă s-ar umple, nu ar mai exista un Kli, adică nu ar mai exista un loc pentru credinţă.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)