Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit în anul 1938
Omul nu va întreba niciodată care este scopul plăcerii. În cazul în care în mintea lui apare chiar şi cel mai mic gând despre scopul plăcerii, acesta este semn că plăcerea nu este adevărată. Explicaţia constă în faptul că plăcerea umple toate locurile goale şi, prin urmare, nu există niciun loc liber în minte care să întrebe despre rostul ei. Iar dacă omul se întreabă care este scopul ei, acesta este un semn că plăcerea este incompletă, din moment ce nu a umplut toate locurile. La fel este şi cu credinţa. Credinţa trebuie să umple toate locurile cunoaşterii. Prin urmare, ar trebui să ne imaginăm cum ar fi dacă am avea cunoştinţe, şi exact în aceeaşi măsură ar trebui să fie credinţa.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)