Scrisoarea nr.17

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

18 ianuarie 1956

Bună ziua și tot ce e mai bun prietenului meu, care este legat de cătușele inimii mele …

Un răspuns la scrisoarea ta din 29 decembrie 1955, la care până acum nu am avut timp să răspund din cauză că am fost împovărat de nunta fiicei mele.

Și în ceea ce privește prima întrebare: „De ce Iacov, tatăl nostru, a binecuvântat pe fii printr-un înger?”

Se explică în scrierile lui Ari că NRN de Țadikim [drepți] sunt internalitatea celor trei lumi, Bria, Yețira, Asia. Originea sufletelor provine din lumea BriaRuah se extinde din lumea Yețira, iar Nefeș este din lumea Asia. Și toate darurile se extind din lumea Ațilut, numită „El, viața și esența Lui sunt una”.

În lumea lui Ațilut, cele zece Sfirot de acolo se împart în trei discernăminte: 1, Keter; 2, Hochma și Bina; 3, ZA și Malchut.

Ele sunt considerate ca Șoreș, adică KeterMochin, adică Hochma și Bina, și destinatarii ai MochinZA și Malchut, numiți „masculin” și „feminin”, Israel și Leah, Iacov și Rachel. ZON primește Mochin pentru sufletele celor neprihăniți, care sunt internalitatea celor trei lumi BYA.

Operatorul și transmițătorul din abundența superioară este Îngerul Matat, vezi în Zohar (VaYțe, p. 36 și în Sulam, punctul 71, ce a scris acolo). Îngerul Matat este numit „ministru al lumii”, al cărui nume este numele ravului său. La un moment dat, el este numit pe numele HaVaYaH și altă dată pe numele Șadai, deoarece efectuează două operațiuni.

1. El primește Hochma și dă către BYA, iar apoi el este numit Șadai, ca și în „El a spus lumii Sale, lumea ’îndestulătoare’, nu s-a răspândit”, referindu-se la abundența Hochma, așa cum a fost un Țimțum [ restricție] la primirea Hochma în Kelim [vasele] voinței de a primi. Prin urmare, Emanatorul a adus piciorul stâng al Tav înapoi sus și, din cauza asta, piciorul lui Tav este gros pentru că a adus piciorul stâng înapoi sus, astfel încât să nu lumineze în Klipot [coji] (vezi „Introducere la Cartea Zohar”, p. 26, și în Sulam, punctul 23).

2. Al doilea discernământ al Îngerului Matat este atunci când el are de asemenea Hasadim să dăruiască celor inferiori. În acel moment numele său este ca numele ravului său care este HaVaYaH, iar Matat este complet și este numit pe numele stăpânului său, HaVaYaH.

Când Iacov i-a binecuvântat pe fiii săi, el a trebuit să extindă binecuvântarea potrivit ordinii gradului, până când abundența va fi extinsă la cele inferioare. Prin urmare, el a extins abundența pentru fii până la Îngerul Matat, iar din Matat abundența ar fi curs la fii. Acesta este motivul pentru care Iacov i-a binecuvântat pe fiii lui prin Îngerul Matat, care este cel care a transmis abundența din lumea Ațilut către NRN de Țadikim și către cele trei lumi BYA, de aceea a spus: „Îngerul răscumpărător mă va binecuvânta pe mine”.

Prin aceasta, vei înțelege a doua întrebare cu privire la „numele Meu în mijlocul Lui”, despre care Maimonides a scris: „pentru că numele Meu este inclus în mijlocul Lui”. Ai întrebat: „Ce înseamnă că numele său este ca și numele rav-ului său?”, Deoarece nu avem nici o atingere în esența Sa, ci numai în ce este revelat.

Chestiunea este că un nume comun înseamnă că fiecare nume indică o realizare, pentru că la ceea ce nu ajungem (nu obținem) nu definim prin nume. Și orice realizare în spiritualitate este tocmai atunci când există o legătură între atins și atingere. Aceasta se numește „împărtășită de atingere și atins împreună”. Apoi, putem spune că există dezvăluirea unui nume, a unei forme și a unei limitări specifice asupra abundenței. Dar, pentru a obține fără o atingere, nu poți vorbi despre o formă sau limitare și nu se aplică nici un fel de atingere. Aceasta este considerată că „Nu există nici un gând sau percepție în el deloc”, și ca „esență fără substanță” (vezi „Prefața la Cartea Zohar”, p. 50, p. 12).

Acesta este înțelesul numelui Său, adică ceea ce obținem prin intermediul Îngerului Matat, este numele ravului său, care este și o dezvăluire specifică, ceea ce înseamnă că Matat dă ZON, care este destinatarul Mochin de Ațilut, unde există două discernăminte – Hochma și Bina – care apar la cele inferioare sub formă de Hasadim și Hochma.

Când Matat dă Hochma, el este numit după numele ravului său, sub numele de Șadai. Și când dă și Hasadim, atunci numele ravului său este HaVaYaH. Apoi, Matat este numit „bătrânul casei sale, care conduce tot ceea ce are”, unde Îngerul Matat este ministrul lumii și conduce lumea, ceea ce înseamnă că prin el abundența se extinde la lumile BYA și sunt incluse în NRN de Țadikim.

Acesta este înțelesul „Numele Meu este în mijlocul Lui”, ceea ce înseamnă că Matat care dă numele de Matat se referă la forma abundenței care constă în două forme, care sunt Hochma și Hasadim, că aceste nume operează în Matat conform măsurii numelui ravului pe care îl extinde.

Și în ceea ce privește a treia întrebare, de ce Sfânta Torah elaborează în întâietatea lui Efraim față de Menașe, putem explica acest lucru conform regulii pe care o avem în lucrarea Creatorului, că scopul trebuie să fie întotdeauna înaintea omului și să știe care este rolul său în viață și la ce punct final trebuie să ajungă, astfel încât să poată spune că a obținut pacea și liniștea

Acest lucru se întâmplă deoarece doar atunci când obiectivul final este dezvăluit în fața sa, o persoană se poate pregăti cu toate mijloacele și poate activa forțele aflate la dispoziția sa. Dacă nu ar fi așa, nu ar ști cum să-și echilibreze forțele și stăpânirea, deoarece în mijloacele reale cerute pentru a avea, ca și în a stăpâni căile – sunt implicate pericole, atunci când nu cunoaște forța deplină a inamicului ascuns, dacă nu știe cine este adevăratul dușman care ar trebui să fie învins. Prin urmare, atunci când o persoana începe să vorbească despre ordinea lucrării și despre a avea binecuvântare în lucrare, obiectivul ar trebui să fie de cea mai mare importanță.

De asemenea, se știe că atunci când începem să mergem pe calea muncii, începem de la ușor până la greu. La început, învățăm și facem lucrurile cele mai ușor de înțeles și de făcut, și apoi ceea ce este puțin mai dificil etc., până când suntem obișnuiți și experimentați în căile războiului cu înclinația. În acel moment atacăm prin cele mai violente atacuri.

Se pare că avem două lucruri pe care trebuie să le punem unul în celălalt. Viziunea lui Iosif a fost că ar trebui să vorbim, în principal, despre căile lucrării conform ordinii, de la ușor la greu. Iar părerea lui Iacov a fost că, în primul rând, trebuie să vorbim despre scop.

Ciorne și anexe la această scrisoare:

1) În ceea ce privește a treia întrebare: „De ce Sfânta Tora este așa elaborată în întâietatea lui Efraim față de Menașe: Se știe că întâietatea cuiva față de alții depinde de importanța problemei. În ceea ce privește lucrarea Creatorului, trebuie să știm ce este important, adică să punem accentul principal pe punctul principal, acesta fiind scopul.

Este scris în Zohar (YaYechi 4:14, și în Sulam, punctul 41) că există doi miniștri mari și importanți. Un ministru este de la Efraim, a cărui calitate este să-l țină pe Israel în exil și să-i multiplice acolo. Celălalt ministru este de la Menașe, de aceea calitatea lui este să-i facă uitați în exil.

El explică acolo că există două tipuri de judecăți: 1) judecățile din Rahamim, numite Malchut în Bina, și una de la Malchut în Malchut numite „judecățile care vin de la Malchut”. El explică acolo că fiecare ministru constă în ambele discernăminte.

El explică acolo că ministrul lui Menașe constă din Rahamim (milă) și judecată în milă, iar ministrul lui Efraim constă în îndurare și judecată în judecată, numită Malchut.

Rezultă că Iacov i-a binecuvântat, ceea ce înseamnă că judecata va fi atenuată, iar prin aceasta ar fi răscumpărarea. Și deoarece ordinea lucrării este în milă și apoi judecată, căci se știe că există patru discernăminte: 1) primirea pentru a primi; 2) dăruire pentru a primi; 3) dăruire pentru a dărui; 4) primirea pentru a dărui.

Primele două discernăminte nu corespund cu adevărat căii Torei, ci în conformitate cu Tora Lișma [de dragul Său], începând cu dăruirea pentru a dărui, iar aceasta se numește „calitatea milei”. Al doilea discernământ al Torei Lișma este numit „primire în scopul de a dărui”, iar aceasta se numește „calitatea judecății”.

Acesta este motivul pentru care Iosif a vrut să-i binecuvânteze pe ordinea lucrării, în care apare întâi calitatea milei, numită Menașe, și apoi calitatea lui Efraim, numită judecată, dar Iacov a binecuvântat în ordinea importanței. Corecția este calitatea judecății care trebuie corectată, care se numește „întunericul strălucește ca lumina”. Opinia lui Iacov a fost că, deși începem să lucrăm cu calitatea milei, scopul trebuie să fie dezvăluit înaintea lui – că scopul este de a atinge sfârșitul corecției și apoi începe să lucreze conform ordinii, adică cu calitatea milei.

2) Îngerul: Șchina este numită Înger, așa cum este scris: „Iată! Îți trimit un înger înaintea ta”. Se numește înger deoarece Șchina lucrează prin Matat. Acest lucru se întâmplă în timpul exilului, dar în momentul răscumpărării el se află în Dvekut [adeziune] cu regele numit ZA (Vayechi p. 18, punctele 53, 23).

3) Vezi în porțiunea VaYtze (p 36, punctul 71 din Sulam), unde explică ceea ce este scris în corecțiile [Tikunim] (versetul 70, p 119) despre versetul, „iar animalele au fugit încoace şi încolo”. „încoace” este Nuriel, iar „încolo” este Matat. El interpretează acolo în Sulam că „încoace” înseamnă Hochma și „încolo” înseamnă Hasadim. Din moment ce are deja Hochma, el va primi Hasadim. Se pare că el are deja împreună Hochma și Hasadim. Acesta este motivul pentru care Matat este numit „ministru al lumii”, pentru că există în el deplinătate pentru cei inferiori din cele trei lumi BYA unde se găsește NRN de Țadikim, numite aici „internalitatea BYA”.

Acesta este sensul „cel mai vârstnic din casă, conduce tot ce are”, înseamnă că el are Hochma și Hasadim. În conducerea lumii, el este cu numele Șadai, care este primul discernământ al “și încolo”, ceea ce înseamnă de la Sfira Hochma, care este lăsată, și acesta este sensul numirii Șadai. După aceea, el urcă, ceea ce este al doilea discernământ al “și dincolo”. Aceasta înseamnă că el se întoarce la numele HaVaYaH, care este Hasadim, și e chemat după numele stăpânului său HaVaYaH.

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

error: Content is protected !!