Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)
Vaiehi Yakov (Și Yacov a trăit), 2 ianuarie, 1955, Tel-Aviv
Prietenilor mei dragi și credincioși,
Citesc o scrisoare semnată de… și mă bucur cu adevărat că luați asupra voastră munca iubirii față de prieteni. Referitor la prima voastră întrebare, nu vă pot răspunde în scris fiindcă sunt chestiuni de discutat oral și nu este indicat să le scriem.
Referitor la cea de a doua întrebare, vă scriu un articol despre ceea ce am auzit de la tatăl meu, Baal HaSulam: „Tu păstrezi omul și animalul, o, Doamne”. Înțelepții noștri au explicat că, „aceștia sunt oameni vicleni care pretind că sunt ca animalele” și voi îmi scrieți că, de fapt, este bine să fii animal! Voi ar trebui în schimb să mergeți pe căile Torei și ale înțelepciunii și să atrageți din strălucirea plăcerii de Sus, dulceața delicioasă a Luminii Superioare. În orice caz, trebuie să fie ca „păstorii vitelor lui Avraam” și nu ca „păstorii vitelor lui Lot”.
Voi ar trebui să înțelegeți aceste lucruri, împreună cu ceea ce am spus ieri înaintea prietenilor noștri la cea de a treia masă, legat de versetul „Voi coborî în Egipt cu voi și de asemenea vă voi scoate”… și, la fel, versetul „Fiindcă EKIEH (Voi Fi) cu tine și acesta va fi un semn pentru tine că ANOHI (Eu) te-am trimis. „Când am să scot poporul din Egipt, pe acest munte (Har) te vei închina lui Dumnezeu”. Care este conexiunea dintre EKIEH (Voi Fi), ANOHI (Eu Sunt) și Har (munte)?
În cartea „Scrierile lui Rabi Akiva”, la paragraful 5, este scris „EKIEH Așer EKIEH (Voi Fi ceea ce Voi Fi), spune Creatorul. „Am creat lumea cu calitatea bunătății, cu calitatea bunătății o conduc și cu calitatea bunătății o voi înnoi”. Încă ceva „EKIEH Așer EKIEH (Voi Fi ceea ce Voi Fi), a spus Creatorul. „Cu calitatea credinței Am creat lumea, cu calitatea credinței o conduc și cu calitatea credinței o voi înnoi”. Va trebui să înțelegem ce spune versetul „EKIEH Așer EKIEH (Voi Fi ceea ce Voi Fi)” cu respect față de calitatea bunătății și față de calitatea credinței. Înțelepții noștri au interpretat versetul „EKIEH Așer EKIEH” cu sensul „Eu voi fi cu ei în acest necaz, fiindcă Eu voi fi cu ei în robia lor în alte regate”.
Pentru a înțelege cele de mai sus, trebuie să știm că atunci când omul începe să împlinească Tora și Mițvot în linia Lișma, el simte că este în necaz, în Egipt, adică regele Egiptului întreabă mereu „Cine este Dumnezeul la al cărui glas ar trebui să mă supun?”. Se întâmplă atunci când sosește munca minții, când gândurile lui încep cu Zivughim de Hakaa (împerecheri prin lovitură) care distrug mintea lui. Atunci când omul gândește că toate aceste gânduri străine sunt numai spionii care vin „să vadă goliciunea țării” adică, să se uite prin coșurile sobei și nu mai mult și nu este nicio legătură între aceste gânduri și munca pentru Creator. Alteori, omul crede că „noi suntem onești, fiii unui singur tată” adică, toate gândurile noastre sunt legate numai de Creator și noi suntem întăriți și depășim toate gândurile de felul „Cine este Dumnezeul la al cărui glas ar trebui să mă supun?” și „Ce înseamnă pentru voi această muncă?” numită „exil în Egipt”.
Noțiunea EKIEH înseamnă starea de „de la tine, mai departe” ceea ce înseamnă starea de deasupra rațiunii. Această perioadă de timp este numită „Voi coborî în Egipt cu voi” pentru că „Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”, adică povara credinței însemnând că El a fost coborât prin exil în Egipt. Când vrem să calmăm corpul și să îi promitem recompensă, sub forma dorinței de primire, îi spunem „și tot Eu am să te scot” adică, până la urmă, tu vei rămâne de asemenea în starea de Anohi („Eu sunt” sau „egoist”), ceea ce înseamnă starea de credință.
Și aceasta este Așer EKIEH (ceea ce Voi fi), însemnând în cele din urmă și că El va rămâne în starea de EKIEH adică, chiar atunci „Când tu vei scoate poporul din Egipt, vei servi pe Dumnezeu pe acest munte (Har – cuvânt ce vine de la Hirhurim – reflectări) adică, după aceea, el va fi clădit de asemenea în fundația muntelui, ceea ce înseamnă „așa cum munții atârnă de un fir” ca în „El fixează pământul pe nimic”.
Dar după ce obținem Dvekut (alipirea) cu Creatorul, „nimic” devine „fără ce” acolo unde nu este niciun loc pentru ca „ce” să fie trezit. În schimb, „EKIEH Așer” devine „Am creat lumea prin calitatea bunătății”. Și când simțim că El este tot bunătate, înțelegem „Am creat lumea prin calitatea credinței”.
Acesta este înțelesul la „Inima mea este inundată de ceva bun”. Baal HaSulam a explicat că acea trăire este doar în inimă, nu este revelată de la inimă la gură. Gura înseamnă cunoaștere, însemnând că gura dezvăluie mintea și gândurile omului, pe când inima este numai primirea în inimă, numai un potențial. Atunci când omul ia asupra lui acest potențial, el este răsplătit cu un lucru bun, cu un sentiment că nu este nimic mai bun în lume decât credința. În acel punct el poate spune „Munca mea este pentru Rege”, adică pentru dăruire și nu pentru primire. Pentru aceasta este recompensat cu starea „Limba mea este creionul unui scriitor rapid”, ceea ce înseamnă starea de Moise.
Asta înseamnă „Voi coborî cu voi în Egipt”, adică în timpul exilului omul vede că nu este nimic mai rău sau mai josnic decât starea de „Anohi” („Eu sunt” sau „egoism”). Dar când sunt răsplătiți, ei văd că este și starea de „și Eu de asemenea vă voi scoate”, că toate urcările sunt stări de „Anohi”. „EKIEH Așer EKIEH” înseamnă că el a fost întâi în necaz dar acum, el privește asta ca pe un bine. Asta este „Și este vreme de necaz pentru Iacov dar el va fi salvat din asta” pentru că toate salvările sunt privite ca „Anohi”.
Îmi închei scrisoarea cu dorința că vom merita primirea poverii regatului cerurilor în starea de „Anohi”.
Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)