Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)
Manchester, 23 mai 1958
Pace și toate cele bune dragului meu prieten,
Astăzi am primit scrisoarea ta împreună cu alți 18; Puteți gusta aroma plăcerii strălucirii și dulceții celui care trăiește (scris și ca 18) pentru totdeauna. Trebuie să aspirăm la tot, căci a aspira la lucruri bune se numește o „rugăciune”, care este o deficiență, când cineva simte că îi lipsește acel lucru și pe care Creatorul i-l va da. Adică, o persoană trebuie să aștepte momentul în care simte în inima sa toate lucrurile bune pe care Creatorul ni le-a promis la primirea Torei, după cum este scris: „Acum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt.”
Vedem că, în mod normal, cineva care are o mulțime de proprietăți și multe posesiuni este foarte plin de viață. Dar noi, poporul ales, după cum este scris: „Tu ne-ai ales dintre toate neamurile” și fiecare din poporul lui Israel ar fi trebuit să fie întotdeauna fericit și entuziast. Cu toate acestea, atâta timp cât cineva nu a fost răsplătit să simtă în inimă toate acele lucruri bune, o persoană nu este impresionată de a spune: „Tu ne-ai ales pe noi”.
Asta deoarece primirea Torei se referă în primul rând la caracterul intern al Torei, care este îmbrăcat în externalitate. Internalitatea Torei este numită „numele Creatorului”. Aceasta înseamnă că numele general al Creatorului este „Cel Bun care face bine”. Deoarece Creatorul dă multe plăceri care sunt incluse în a face bine creațiilor Sale, Tora este numele plăcerilor, în care fiecare plăcere are un nume diferit. Adică numele general, Cel Bun care face bine, se întinde pe mai multe detalii și această internalitate se îmbracă în Tora externă.
Omul ar trebui să se roage pentru a fi răsplătit cu caracterul intern al Torei, pentru că atunci simțim toate lucrurile bune pe care ni le-a promis Creatorul, așa că atunci când spunem: „Tu ne-ai ales”, înseamnă că simțim deja toate bunurile bune care ne-a fost acordate și pentru care suntem numiți „o împărăție de preoți și un popor sfânt”.
Acesta este înțelesul: „Și întreg poporul care a văzut că le-a vorbit”. Când vocea Creatorului este ascultată în inimă, acel sentiment este la fel de suficient ca și în realitate, pentru că „nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască”. Totuși, văzând că le-a vorbit, adică prin vocea Creatorului care se răspândește în inimă, nu în ureche – căci urechea este externă și numai inima este omul – de aceea, vocea Creatorului trebuie să fie simțită în inimă. Atunci se numește „a vedea că le-a vorbit” și apoi fiecare trăiește într-o lume care este absolut bună și inima simte că „Tu ne-ai ales” pentru că are gustul strălucirii plăcerii superioare și mirosul dulce al Luminii Creatorului se răspândește în inima sa. Atunci vedem că: „Fericit ești tu în lumea asta și fericit ești în lumea viitoare”.
Datorită sfințeniei Șabatului și a sărbătorii pe care nu mai pot continua acum.
Fie ca Domnul să ne ajute să ni se permită primirea completă a Torei.
De la prietenul tău care îți dorește ție și familiei tale ce e mai bun,
Baruch Șalom HaLevi Așlag
Fiul lui Baal HaSulam
Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)