Scrisoarea nr.45

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

Tel-Aviv, 22 ianuarie 1959

Pace şi toate cele bune pentru dragul meu prieten,

Prin urmare, răspund la scrisoarea pe care ai trimis-o în data de 25 noiembrie. Ai pus două întrebări cu privire la şarpele primordial:

  1. De ce a fost pedepsit, pentru că nu găsim undeva că a fost avertizat să nu incite?
  2. Care este pedeapsa: „Să te târăşti pe pântece”, cu privire la înclinaţia rea?

Este scris în Buzele celor înţelepţi despre versetul (Geneza 3:14) că şarpele a fost pedepsit numai pentru că a avut loc o greşeală prin el, căci nu i s-a poruncit să nu îndemne. Aceasta înseamnă că pedeapsa nu este că merită să i se refuze puterea pentru că a păcătuit, ci pentru un alt motiv: pentru ca alţii să nu cadă prin el. Prin urmare, rezultă că nu a fost pedepsit, pentru că nu i-a fost poruncit să nu îndemne.

În ceea ce priveşte „Să te târăşti pe pântece”, trebuie să interpretăm că există trei grade în sfinţenie, numite Nefeş, Ruah, Neşama. Nefeş vine din cuvântul Nefişa (odihnă/pauză), când vitalitatea este atât de mică încât nu se poate mişca deloc. Ruah este deja o măsură în care există abilitatea de a se îndrepta spre corectarea calităţilor, numită Hesed, mâna dreaptă şi Gvura, mâna stângă, adică poate folosi mâinile cu vitalitatea sfinţeniei.

Neşama înseamnă că el are deja intelectul şi mintea sfinţeniei, ceea ce inseamna că el a primit deja motivul sfinţeniei. Acest lucru este privit ca având un Neşama [suflet].

Ordinea primirii lumii spirituale este aşa cum este ea în corporalitate. Vedem că atunci când se naşte un copil, vitalitatea lui este atât de mică, încât nu se poate mişca de la sine, ci alţii trebuie să îl ajute. Tot ce poate face este să se lase jos. Aşezarea înseamnă că, capul nu este mai înalt decât virtutea corpului, şi capul este la acelaşi nivel cu picioarele. Aceasta se numeşte Nefeş [spirit] în spiritualitate.

Când copilul creşte, primind mai multă forţă, vitalitatea lui este suficientă pentru ca să poată să stea. Şederea indică faptul că îşi poate mişca mâinile, iar capul creşte. Acest lucru este perceput ca o diferenţiere între nivelul capului şi cel al corpului.

Când creşte mai mult, adică atunci când deja îşi obţine intelectul în cap, vitalitatea lui este atât de mare încât se răspândeşte şi în privinţa lui. În acel moment există o mare diferenţă între nivelul corpului şi cel al picioarelor.

Rezultă că există trei grade. Cu toate acestea, acest lucru este specific în vorbire – capul este în partea de sus, corpul este mai jos, iar picioarele sunt şi mai jos – când are intelect şi gândire, şi că el este mai mare decât gradul animal. Dar la animale, capul şi corpul sunt la acelaşi nivel, indicând faptul că, capul lor nu este mai important decât corpul lor. Prin urmare, noi descoperim doar două grade în ele, care sunt Nefeş sau Ruah [suflare de viaţă].

Când îşi foloseşte picioarele, arată că au o mare putere, adică, corpul lor este mai înalt decât picioarele. Dar când nu au picioare înseamnă că vitalitatea lor este foarte mică, ei nu au primit puterea vitalităţii de două grade, dar capul şi picioarele sunt egale a nivel.

Prin aceasta putem interpreta: „Să te târăşti pe pântece”. Adică Ruah a fost luată de la el, mobilitatea sa, iar cu acea putere ar putea incita pe Eva să mănânce din pomul cunoaşterii. Atunci când picioarele sale au fost luate şi el merge pe corpul său, numit „pântece”, aceasta înseamnă că vitalitatea sa este foarte mică. Aceasta se numeşte Nefeş, imobilitate, lipsit de vitalitate suficientă pentru a se mişca. Prin asta nu va putea să dăuneze atât de mult lumii.

Nefeş se numeşte „lumină feminină” primind ceea ce i se dă. Nu poate primi singură vitalitatea, ci numai ceea ce primeşte prin faptele rele ale altora, şi de aici vine vitalitatea ei. De aceea, atunci când o persoană comite abateri şi îşi transmite vitalitatea ei, ea are puterea de a face un singur păcat.

Acesta este sensul „Să te târăşti pe pântece”, înseamnă că acum nu are nimic mai mult decât Nefeş de Klipa (coajă). De aceea nu poate face mult rău pentru om. Dar când i se dă putere, ea devine mai puternică.

Acesta este sensul „abaterea care induce abatere”, deoarece puterea sa a crescut. Prin urmare, acum, când o persoană a devenit mai puternică în Tora şi Miţvot (porunci), este posibil să o înfrângem şi să atingem perfecţiunea reală.

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

error: Content is protected !!