Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit în 24 Adar, 19 martie 1944
Omul este alcătuit din trei corpuri:
- A – Corpul interior, care este un înveliş pentru sufletul de Kduּּșa (Sfinţenie).
- B – Klipa Noga (coaja).
- C – Pielea de şarpe.
Pentru a exclude cele două corpuri, astfel încât ele să nu interfereze cu Kdușa, şi pentru ca omul să fie capabil să folosească doar corpul interior, se recomandă următorul remediu: să fie contemplate doar lucrurile care privesc corpul interior.
Aceasta înseamnă că întotdeauna gândurile omului trebuie să rămână sub o singură autoritate: „Nu există nimeni în afară de El“. Mai mult, El singur face şi va face toate faptele şi nu există nicio creatură în lume care să îl poată separa de Kdușa.
Iar pentru că omul nu se gândeşte la aceste două corpuri, ele mor, deoarece nu au nici hrană şi nici susţinere, din moment ce existența lor este asigurată de gândurile dedicate lor. Aceasta este semnificaţia versetului: „Prin sudoarea frunții tale îți vei mânca pâinea“. Înainte de păcatul Pomului cunoaşterii existenţa omului nu depindea de pâine. Adică nu era nevoie să se extindă Lumina şi hrana, totul era iluminat.
Totuşi, după păcat, atunci când Adam haRișon a aderat la corpul şarpelui, viaţa a fost legată de pâine, adică de hrana care trebuie obţinută de fiecare dată. Şi dacă nu li se dă hrană, ele mor. Iar aceasta a devenit o mare corectare, tocmai pentru a fi salvat de aceste două corpuri.
Astfel, omul trebuie să încerce, din toate puterile, să nu nutrească gânduri cu privire la ele şi probabil că asta au vrut să spună înţelepţii noştri prin versetul: „gândurile referitoare la păcat sunt mai grele decât păcatul“, pentru că aceste gânduri sunt hrana lor. Cu alte cuvinte, ele primesc vitalitate de la gândurile dedicate lor.
Prin urmare, omul trebuie să se gândească doar la corpul interior, el fiind învelişul sufletului de Kdușa. Aceasta înseamnă că omul trebuie să aibă gânduri care se găsesc dincolo de pielea lui. „Dincolo de pielea corpului“ înseamnă în afara corpului, adică în afara propriului beneficiu, omul gândindu-se doar la beneficiul altora. Aceasta se numeşte „dincolo de pielea omului“.
Motivul îl reprezintă faptul că dincolo de pielea omului nu mai există influenţa Klipot (forma de plural pentru Klipa), pentru că Klipot se agaţă numai de ceea ce se găseşte în interiorul pielii, adică de ceea ce aparţine corpului, şi nu de ceea ce se află în afara acestuia, numit „dincolo de pielea omului“. Asta înseamnă că tot ceea ce se află în învelișul corpului, este posedat de Klipot, iar ceea ce nu se află în înveliș nu poate fi posedat.
Când omul persistă în gânduri care sunt dincolo de pielea lui este răsplătit cu ceea ce este scris: „Chiar dacă mi se va nimici pielea, din carnea mea voi vedea totuşi pe Dumnezeu“ (Iov, 19, 26). „Aceasta“ este Sfânta Divinitate care se află dincolo de pielea omului. „Nimicit“ înseamnă că a fost corectată pentru a sta „după pielea mea“. În acel moment, omul va fi recompensat cu: „din carnea mea, voi vedea totuşi pe Dumnezeu“.
Atunci vine Kdușa şi se îmbracă în interiorul corpului, în special atunci când omul este de acord să lucreze în afara pielii sale, adică fără niciun înveliş. Cel rău însă, care vrea să lucreze doar atunci când există înveliş pentru corp, numit piele, va muri fără înţelepciune. Acest lucru se datorează faptului că neavând înveliş interior, nu primeşte niciun fel de răsplată. Pe când cei drepţi, tocmai ei sunt cei răsplătiţi cu corpul interior.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)