Scrisoarea nr.19

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

15 mai 1956, Manchester

Către prietenul meu,

Am primit scrisoarea ta și m-am bucurat de ceea ce ai scris cu privire la ceea ce este explicat în introducerea la Sulam [Comentariul Scării], și doar voi completa după tine. Voi prezenta problema de mai sus ca fiind o întrebare: în scrierile lui ARI este scris că există o realitate a lumilor și că acolo există Zivugim de Haka’a [cuplare prin lovitură], precum și Masachim [ecrane] , Hitpaștut [expansiune] și Histalkut [depărtare], Or Pnimi [lumină interioră] și Or Makif [lumină înconjurătoare]. Aceasta are legătură cu ei înșiși, ceea ce înseamnă că această Sfira dorește acest lucru și că alta dorește altceva? Asta înseamna că ei au alegere și sentimentul că oamenii din această lume sunt neînsuflețiti, fără emoții, ca lumea în care ne aflăm?

De exemplu, pământul produce fructe și primește energie din ploaie, vânt și de la soare. Dacă îi lipsește o parte din energia pe care trebuie să o primească, nu produce și nu oferă produse. Oamenii nu se pot bucura de ele și ar putea chiar să moară de foame, dacă pământul nu va produce.

Iar prin arat, semănat, recoltat și cules, omul se comportă în același mod – dacă omul slujește pământul, pământul slujește omul.

În același timp, știm, și aceasta este opinia acceptată, că pământul nu simte sau nu are libertatea de a alege. Mai degrabă, el urmează pur și simplu condițiile date de natură, pe care Creatorul le-a sigilat și le-a inscripționat, și astfel funcționează cel mai bine.

Dar noi numim acest lucru „neînsuflețit”, adică nu se mișcă din proprie inițiativă, deoarece nu are dorință. De asemenea, soarele și toată oștirea cerului, toate respectă directivele naturii și nu au nici o alegere proprie încât să putem spune că așteaptă răsplată sau pedeapsă. Mai degrabă, toate acțiunile lor rezultă din natură, în măsura în care Creatorul dorește ca ele să lucreze, astfel încât totul să funcționeze.

Aceasta este și ceea ce ar trebui să înțelegem în privința lumilor superioare. Totul a fost creat numai pentru a sluji omul, când prin ajutorul pe care el îl primește din lumea noastră, acolo unde el există, primește de asemenea ajutor din partea lumii superioare pentru a atinge scopul pentru care a fost creat, și anume de a fi răsplătit cu Dvekut [adeziune] cu Creatorul și ca să primească turnul plin cu bunătăți pe care Creatorul l-a pregătit în favoarea sa.

Iar atunci când cineva este răsplătit cu acest lucru, se consideră că el a obținut deplinătatea gândului creației, ca și în „Creatorul a dorit să locuiască în cei inferiori” și „Șchina [Divinitatea] din cei inferiori – o mare nevoie”, pentru că aceasta este voia Lui și omul din această lume ar trebui să se străduiască doar să facă voia Lui – să primească toată bucuria și plăcerea pentru că aceasta este voia Lui.

În conformitate cu celebra regulă, că nu există deloc vreun gând sau percepție în esența Sa, rezultă că tot ce apare sufletelor pe grade, din lume în lume, este numai în expansiunea luminii, adică în măsura în care Creatorul dorește a fi cunoscute – dezvăluindu-le o măsură de lumină din lumea superioară. Se consideră că lumina superioară se răspândește la cei inferiori, ceea ce înseamnă că cei inferiori Îl ating în măsura în care El dorește ca ei să Îi atingă măreția.

Măsurile de realizare se schimbă din când în când, deoarece depind de capacitatea celor inferiori. Indiferent dacă este mare sau mică – în această măsură lumina apare. De asemenea, fiecare măsură de realizare are propriul nume, deoarece Sfirot sunt numite „acoperiri”. Acoperământul se îndepărtează, iar Sfira [singular pentru Sfirot] începe să se lumineze conform muncii omului.

Înainte ca lumea să fie creată, nu a existat nicio Țimțum [restricție]. Dar pentru ca cei inferiori să poată primi, trebuia să existe această ascundere, și cu orice măsură de lucru Lișma [de dragul Său], ascunderea din lumină strălucește în consecință. Pe măsură ce pământul produce fructe în această lume numai ca urmare a muncii, nu există nicio dezvăluire a luminii fără calificare din partea celui inferior.

Și dacă doriți să spuneți: „Ce sunt Sfirot și gradele în sine?”, spunem că acest lucru nu poate fi atins, pentru că realizarea noastră este numai cu privire la dorința Lui de a face bine creațiilor Sale. Prin urmare, trebuie să se atingă numai ceea ce este legat de realizarea omului, adică impresia unei persoane de la lumina superioară care apare prin Sfira către creaturi, dar nu și a Sfirei în sine.

Înmulțirea Sefirot se face numai în funcție de atingerea celor inferiori, în funcție de gradul lor de realizare, și fiecare are o îndemânare specială în funcție de munca lui. În plus, totul este egal pentru că nu există schimbări în spiritualitate. Acesta este motivul pentru care spunem despre Sfirot însele că sunt considerate ca „nu există niciun gând sau percepție în El, deloc”.

Ei au atribuit un nume pentru fiecare Sfira, deoarece toți aceia care au atins lumina Creatorului prin munca lor, au vrut ca toți cei care îi urmează să beneficieze și de descoperirile lor. Prin urmare, ei au numit fiecare realizare, astfel încât aceștia să înțeleagă intențiile și realizările pe care le-au atins. Acest lucru ar crea un limbaj comun între ele.

Așa cum am învățat, în cele descoperite, fiecare inovație pe care cineva o face în Tora, el o poate trece către posteritate. La fel, în lumea superioară – trebuie să acceptăm inovațiile pe care le-au descoperit predecesorii, astfel încât ei să poată merge pe calea succesului și să nu se oprească la jumătatea drumului deoarece cred că starea în care se află este deja perfecțiune. Din acest motiv, nu avem rezultate în toate aceste nume și Parțufim în sine și pentru ele însele, căci este vorba despre spiritualitate și sfințenie, și este scris: „Eu, Domnul, nu mă schimb”. În schimb, totul este cu privire la atingerea individuală.

Acest lucru este similar cu zece persoane care stau în picioare și se uită la un avion care zboară în depărtare. Pentru privitori, avionul pare un punct mic. Dar unii oameni au binocluri care măresc avionul de mai multe ori. Cu toate acestea, fiecare dintre ei are un binoclu diferit – unul are un binoclu care amplifică în mod semnificativ, iar un altul, unul care mărește mai puțin. Rezultă că unul vede avionul ca având lungimea de patru metri, altul spune că este de trei, iar altul spune că are doar doi metri lungime. Ei toți spun ceea ce văd, dar totuși există diferențe între ei. Cu toate acestea, diferențele nu fac nicio schimbare în obiectul propriu-zis, pentru că toate schimbările sunt doar în ochii celor care percep.

La fel este și în spiritualitate. Toate schimbările sunt numai în funcție de măsura calificării celor inferiori. Și prin aceasta putem înțelege ceea ce este scris, că sufletul este parte a lui Dumnezeu de sus. Aceasta înseamnă că ceea ce sufletul atinge este sfințenia, dar el poate atinge doar o parte din ea. Prin urmare, deși atinge Dumnezeirea, deoarece depinde de calificarea celor inferiori, aceștia nu pot atinge decât o parte. Cu toate acestea, partea pe care o realizează nu cauzează schimbări în sfințenie, la fel ca în planul menționat mai sus.

Acesta este motivul pentru care spunem că cei inferiori pot atinge numai lumina în expansiune, care este partea pe care Creatorul a vrut ca ei să o atingă. Din acest motiv, nu există nici o diferență între lumina în expansiune și esența Sa, cu excepția faptului că atinge doar partea pe care Creatorul a vrut să o atingă, ca și în cazul exemplului cu avionul.

Acest lucru va clarifica întrebările pe care le-ai adresat.

Prietenul tău…

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

error: Content is protected !!