Autor: arhiprofesor

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Dragă cititorule, navigăm de ceva timp prin „paginile” Midraș, cu un motiv bine întemeiat. Este singura sursă care detaliază cu atenție povestea lui Avram, din momentul în care abia îl simți („nașterea” lui) şi mai departe. Midraș descrie tot ceea ce i se întâmplă până în momentul în care însuși Creatorul i se adresează.

Ne întoarcem, însă, acum la Tora scrisă (adică la Pentateuh, Midraș fiind Tora orală). Pentru prima dată, Creatorul se adresează în mod direct lui Avram cel din tine, pentru că în cele din urmă poţi auzi instrucțiunile Lui. Până acum ai fost diferit și incapabil de a le percepe, iar instrucțiunile Creatorului ţi s-ar fi părut inacceptabile.

„Domnul zisese lui Avram: «Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.»”

Acesta este începutul drumului parcurs de Avram cu acele dorințe pe care le-a putut atașa: Sarai, casa lui și studenții pe   care-i avea. Călătoria este „ieşirea din țara ta, din rudenia ta și din casa tatălui tău.” Cu alte cuvinte, trebuie să te desparți de toate acestea.

„Ruperea de pământ” înseamnă despărțirea de toate dorințele pe care încă nu le poți corecta. Timpul lor va veni, dar pentru moment le laşi în urmă şi păstrezi doar acele dorinţe pe care le poţi ataşa la Bina, acea parte a Creatorului din interiorul tău, aceasta voinţă înfocată de a dărui pe care ai dobândit-o. Va trebui să iei aceste dorințe și să ajungi cu ele la nivelul spiritual numit „Templul” (Primul și Al doilea), nivelul dorințelor la care există regii David și Solomon.

Făcând un pas mai departe, aş vrea să clarific faptul că de îndată ce ai atins nivelul acestora – corectarea completă a acelor dorințe pe care le-ai „luat cu tine” – va trebui să cazi din nou în abisul dorințelor egoiste pe care le-ai lăsat pentru moment în urmă. După ce ai realizat corectarea, va trebui să te amesteci din nou cu Nimrod, cu Terah și cu Haran, deoarece acum vei avea puterea de a le corecta.

Într-adevăr, scopul creației tale este corectarea completă a tuturor dorințelor tale. Numai atunci te vei face una cu infinitul și vei obține fericirea absolută, care există chiar acum, dar încă nu o poţi simți din cauza vasului tău necorectat. Este scris în Tora: „Ieşi din țara ta.” Asta înseamnă: „Lasă locul unde te-ai născut și ai trăit până acum, respinge dorințele tale egoiste. Începe să te ridici deasupra lor, ca și cum nu ar exista.”

Și mai departe: „… (ieşi) din rudenia ta și din casa tatălui tău …”, asta însemnând, parte din nivelul tău anterior. Lasă în urmă vechiul tău anturaj care nu s-a angajat în căutarea spirituală.

„… Vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.” Adică, „folosește dorințele care se vor trezi în tine. Acestea vor fi dorințele pe care le vei atașa intenției tale de a dărui, numită «Avram.»” Creatorul va trezi aceste dorințe în tine și El te va ajuta să le corectezi. Astfel te va conduce în țara fericirii absolute.

„Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.”

Care este „neamul mare” despre care se vorbește aici? Există numeroase speculaţii în jurul aceastui „neam mare”. Unii spun că acest lucru se referă la poporul ales de Dumnezeu, dar acest lucru este incorect. De fapt, acest tip de separare și de sentiment al superiorităţii unui neam faţă de altul este tocmai sursa tuturor problemelor, așa cum putem vedea clar în lumea noastră.

Cu toate acestea, totul devine limpede și este pus la locul potrivit, atunci când realizăm că Tora vorbește numai despre dorințele care există în noi. Rezultă că, noţiunea „neam mare” se referă la cel care a dobândit calitatea de dăruire și a învățat să-i iubească cu adevărat pe ceilalţi. În asta constă adevărata măreție. Odată ce înțelegi acest concept, vei dori imediat să aparții acestui „neam”. Într-adevăr, ţinta finală este de a face întreaga lume „mare”.

„… Şi te voi binecuvânta …”

Ce este aceea o „binecuvântare”? Ori de câte ori primim o binecuvântare în viață, suntem absolut siguri că ne este dat să ne menținem sănătoși, să avem succes în ceea ce facem și așa mai departe. În realitate, o binecuvântare nu se referă deloc la lumea noastră egoistă, ci este o noţiune de natură spirituală, este cea care ne conduce către lumea spirituală. Nu are nimic de-a face cu treburile lumești. O „binecuvântare” este forța sau Lumina care coboară către noi și corectează intențiile noastre, transformându-le din egoiste în altruiste. Pentru că eşti conectat cu Avram, ţi se dă această forță. Odată ce o ai, toate dorințele pe care le-ai identificat, cele pe care le-ai luat cu tine „din țara ta” și cele pe care trebuie să le întâlnești în călătoria ta, sunt corectate cu această forță numită „binecuvântare”.

Dar să continuăm. Uită-te cât de aspru sună următorul pasaj din Midraș: „Te eliberez de obligația de a-ți onora tatăl. Îl poţi lăsa fără ajutor. Tatăl și fratele tău, care par foarte prietenoși, ţi-au pus de fapt gând rău. Ei pun la cale crima …” Sună ca şi când ar fi un extras direct dintr-un thriller.

Dar ştii de acum că pasajul se referă la vechile tale stări (dorințe vechi necorectate), pe care le-ai trăit înainte și care nu pot fi în acord cu tine cel de acum. Aceste dorințe înţeleg că eşti în regulă și acceptă faptul că te-ai ridicat deasupra lor.

Cu toate acestea, fiind dorințe necorectate aşa cum sunt ele, calitatea pe care sugerezi să o trăiască, pare a fi precum moartea. Aşadar, mai devreme sau mai târziu va apare un conflict în care unele dorințe vor trebui să fie anihilate de altele. Când va veni timpul, vei avea doar o singură opțiune – să te desparți de aceste dorințe egoiste inferioare pentru a evita conflictul cu ele.

Părăsindu-le, vor fi păstrate un timp. Ele vor rămâne și vei trăi în linişte, doar ca să te întorci mai târziu să le corectezi. Vei reveni, totuşi, numai după ce ai căpătat suficientă putere și ai devenit un „neam mare”, capabil să biruiască (prin corecţie) toate dorințele pe care le-ai lăsat în urmă.

Creatorul nu îi dezvăluie lui Avram unde va ajunge la sfârșitul călătoriei sale. „… în țara pe care ți-o voi arăta”, îi spune El.

Dorințele de a dărui, care s-au revelat de-a lungul acestui drum şi care te îndrumă pe măsură ce treptat se manifestă în interiorul tău, trebuie acceptate în concordanţă cu legea dăruirii, ceea ce înseamnă credinţă deasupra rațiunii. Aceasta înseamnă că nu trebuie să le treci prin propriul egoism, adică să nu le abordezi cu întrebări cum ar fi: „Dar ce-mi iese mie din asta? Pare atât de lipstit de logică …”

Dorințele de a dărui trebuie să treacă prin Avram, calitatea de dăruire din interiorul tău. Trebuie să te identifici în mod constant cu calitatea Bina din tine, lăsând toate gândurile egoiste deoparte.

Midraș spune despre Avram următoarele: „El nu i-a pus Creatorului nici o singură întrebare, cum ar fi: «Cât va dura călătoria meu?»” Așa este, pentru că ascensiunea ta se petrece la nivelul lui Avram (Bina) din interiorul tău, iar la acest nivel nu pui întrebări; doar urci, îndepărtându-te de dorințele egoiste, până când eşti suficient de puternic pentru a le face față. Dar deocamdată te afli chiar la prima ta corecţie.

Tora scrisă continuă: „Avram a plecat, cum îi spusese Domnul.”

Ce înseamnă, el a „plecat”? Înseamnă că ai început să urci scara spirituală. Noi dorințe egoiste continuă să apară înăuntrul tău, pe care le poţi corecta prin atașarea lor la „Avram” cel din tine. Adică, le poţi vedea prin prisma lui Avram, comparându-le în mod constant cu calitatea lui Avram, atrăgându-le astfel către calitatea Bina din tine. Și prin urmare vei fi întotdeauna capabil să te ridici deasupra lor.

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Pentru prima dată, Avram cel din tine poate începe să-i învețe pe alţii. După ce s-a unit cu Sarai și a ajuns la vârsta de șaptezeci de ani, el a devenit în cele din urmă o dorință pe deplin funcțională. Nu mai era cu capul în nori, pentru că Sarai „l-a coborât pe pământ.” Acum poți să te conectezi cu oamenii din interiorul tău și să-i înveți fără a fi considerat excentric. Acum vei fi înțeles.

Avram devine mai înțelept, conectându-şi mai multe dorințe pentru a le purifica (corecta).

Iată ce spune Midraș despre acest lucru: „Ce a făcut Avram la Haran? El a adunat oamenii și a mărturisit înaintea lor adevărul despre unicul Creator, cerându-le oamenilor să-L slujească … Pe lângă discursurile publice, a avut discuții cu cei care se îndoiau de cele spuse de el, susţinându-şi afirmaţiile. El a scris şi cărți în care a arătat inutilitatea închinării la idoli. Astfel, Avram a adunat zeci de mii de adepți, care au acceptat existența Creatorului.”

Într-adevăr, exact aşa adună Avram în tine dorinţele altruiste, care mai târziu vor purta numele de „neamul lui Israel”. „Israel” derivă din cuvintele, Yașar (în ebraică: direct) și El (în ebraică: Creator) însemnând: direct către Creator. Reține că această noțiune nu are absolut nimic de-a face cu religia, naționalitatea sau rasa. Neamul lui Israel (dorințele îndreptate spre Creator) se formează în tine (indiferent de confesiunea în care te-ai născut).

În plus, este corect scris că, „Avram a călătorit pe pământ fără să se odihnească, răspândind credința în Creator”. Cu alte cuvinte, există o continuă căutare înăuntrul tău pentru noi dorințe, care să poată fi atașate neamului, adică să fie corectate, astfel fiecărei dorinţe egoiste fiindu-i ataşată o intenţie altruistă.      

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

„Avram s-a căsătorit cu nepoata lui, Sarai, fiica lui Haran. Ea era cu zece ani mai tânără decât Avram, dar nu mai puţin merituoasă, iar mai târziu chiar și-a depășit soțul în darul profeției.”

Ori de câte ori Midraș menționează o femeie, se referă la „femeia din interiorul tău”(fie că eşti bărbat sau femeie). Prin urmare, Sarai, care mai târziu a devenit Sara, simbolizează dorința de a primi din tine, care este femeia din interiorul tău.

Atâta timp cât femeia din interiorul tău există fără intenția corectă, ea slujește egoismului distructiv. De îndată, însă, ce intenția corectă îi este atașată, femeia devine o forță constructivă.

Deci, este aici. „Avram” intenția de a dărui, se căsătorește cu Sarai, dorința de a primi și, astfel, o transformă într-o femeie merituoasă. Prin unirea cu Avram, Sarai, dorința de a primi, dobândește intenția de a dărui și devine o stare pură și înălțătoare și astfel începi să înțelegi semnificația fericirii adevărate, ce înseamnă să te gândești la alții în locul tău și cum arată iubirea adevărată.

Ulterior, Sarai devine mai dedicată decât Avram, pentru că ea conține un egoism care îi este absent lui Avram, deoarece el este  în mod inerent pur, este calitatea Bina din interiorul tău. Apoi, Sarai devine mama tuturor.

Avram începe să-şi atașeze dorințele egoiste și să le purifice. Prima dorință și cea mai apropiată lui, este Sarai, urmată de studenții săi, despre care vom discuta imediat, apoi de fiii lui – Isaac şi Iacov – până când vei dobândi purificarea completă. După cum am tot învățat, vorbim întotdeauna despre ceea ce se întâmplă în interiorul tău.

Stă scris despre Sarai faptul că, „Ea l-a depășit mai târziu chiar și pe soțul ei în darul profeției.“ Nu există nici o îndoială în legătură cu asta pentru că, Avram cel din tine este dăruirea absolută şi, prin urmare, este detașat de egoism. Sarai, însă, cuprinde și dorința egoistă. De aceea, în unirea cu Avram, ea devine un personaj foarte important (dorința de a primi cu intenția de a dărui, din interiorul tău).

Sarai este mai aproape de pământ. Este scris că ea (ca și orice femeie din lumea noastră) nu este „detașată de viață”, este mai aproape de pământ, dar în același timp este legată și de Avram. De aceea, ea poate profeți, în timp ce este înțeleasă și admirată.

Să ne întoarcem însă la Midraș. Este scris: „În acea vreme, Avram trecuse de șaptezeci de ani …” Aceasta înseamnă că toate cele șapte Sfirot (Hesed, Gvura, Tiferet, Nețah, Hod, Yesod și Malhut), întregul Avram, această întreagă dorinţă din tine, a fost corectată (prin atașarea nivelului anterior, Terah, care credea în fiul său). Și din moment ce fiecare Sfira cuprinde 10 Sfirot, sunt în total șaptezeci.    

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

„Nimrod a ordonat poporului său să pregătească în capitala sa, oraşul Ur al chaldeenilor, un cuptor pentru execuţia prin foc”.

„Moartea” este plecarea Luminii. „Moartea prin foc” este atunci când ți se dă atât de multă Lumină, atâta plăcere, încât nu poți să faci altceva decât să o primești pe toată pentru tine. Și când se întâmplă asta, rușinea te arde de viu. Nu este nimic mai groaznic decât asta.

Iată ce îl așteaptă pe Avram cel din tine. El este deja pe calea către Creator. El a trăit experienţa fericirii de a fi aproape de Lumină, trăind în armonie cu Legea iubirii și dăruirii, iar acum el este pus împotriva voinţei lui într-o situaţie care s-ar putea „să-l ardă de viu”.

Imaginează-ţi că ţi s-a dat tot ce ai putea visa: bani, un statut social important, putere și faimă, sănătate și chiar senzația că avansezi către o revelație spirituală. S-ar zice că este „o ofertă de nerefuzat”. Ești prins în lanţurile egoismului și ţi se dă timp să te gândești la ofertă – trei zile.

„Avram a fost ţinut în lanțuri trei zile, timp în care sclavii lui Nimrod au așezat lemne atât în ​​exteriorul, cât și în interiorul cuptorului, pregătindu-l pentru execuție”.

Cele „trei zile” simbolizează cele trei linii. Se întâmplă atunci când eşti copleşit de îndoieli cu privire la alegerea pe care trebuie să o faci. Îndoielile sunt lanțurile care-l leagă pe Avram. În ceea ce privește alegerea pe care ar trebui să o faci, am spus deja că aceasta ar trebui să fie linia ta de mijloc, de asemenea, cunoscută ca fiind „credinţă mai presus de raţiune”.

În această parte a Midraș, o întâlnim pentru prima dată pe Amathla, mama lui Avram. Ea vine cu o rugăminte: „Nu vrei să te închini lui Nimrod măcar o singură dată?”, îi șoptește ea lui Avram, „și te va ierta, fiul meu drag”.

Ce este acest nivel din tine, numit „mama lui Avram”? Mama este nivelul de egoism care te hrănește. Un tată semnifică intenția de a dărui; o mamă semnifică egoismul tău. Nu ai părăsit casa „tatălui și mamei” tale (dorințele tale înnăscute), motiv pentru care mama ta te poate aborda.

Așa cum am mai spus, eşti vizitat de îndoieli, la fel de dragi şi naturale precum o mamă, care de obicei reuşeau să te convingă. Aceasta este încercarea finală înainte de saltul pe care-l vei face la următorul nivel spiritual. „Nu vrei să te închini lui Nimrod măcar o singură dată?” „Ia ceea ce vrea să-ţi ofere, măcar o singură dată.” A lua înseamnă aici a primi plăcere pentru propriul tău interes, fără a ţine seama de nimeni altcineva.

Avram refuză și, astfel, se rupe de nivelul anterior, o dată pentru totdeauna. Avram cel din tine dovedește că nu are nicio legătură cu tatăl său (fosta ideologie) sau cu mama sa (nivelul anterior al egoismului).

Această desprindere înseamnă începutul mişcării rapide a egoismului tău către momentul din viaţă când aude ordinul: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.”

„Și atunci sclavii lui Nimrod au pus foc la grămada de lemne la ambele capete.” Sclavii lui Nimrod sunt acele dorințe care îţi servesc egoismul. Cine te poate salva din această situație? Eşti slab, în timp ce dorințele ce-l servesc pe Nimrod sunt puternice. Nu le poți rezista! Eşti pe punctul de a te prăbuşi şi a „arde de viu” (de rușine, aşa cum am spus). Așa că te rogi, realmente te rogi, din străfundul inimii tale. Și atunci e momentul când Creatorul îţi răspunde.

„Creatorul a răspuns: «Nimeni ca mine nu este în ceruri, și nimeni precum Avram nu este pe pământ. Eu mă voi coborî pentru a-l scăpa de foc!» Și Creatorul Însuși a vrut ca flăcările să nu-i facă rău lui Avram.”

Doar Forța Superioară te poate sălta de la un nivel la altul. Când nu mai ai nici o speranță, atunci când mintea ta nu-ţi mai este de folos, te vei hotărî să mergi în credință mai presus de raţiune (raţiunea fiind robul credincios al egoismului), adică te vei ridica deasupra ei.

Atunci se întâmplă un „miracol” („miracol” din punctul de vedere al egoismului, dar în deplină concordanţă cu sufletul), când Creatorul însuși te trage de la un nivel la un altul. Cu alte cuvinte începi să te identifici pe deplin cu Bina, partea Creatorului din tine. Te ridici „deasupra pământului” – de la Malhut, deasupra egoismului. Iar „focul” nu te mai poate atinge.

„Lemnele s-au transformat în ramuri minunate, pline de rod.” Vei arde de rușine dacă folosești Lumina împlinirii de dragul propriei tale plăceri. Cu toate acestea, dacă o foloseşti pentru a dărui, „lemnul” pe care ar trebui să-l arzi se va transforma în ramuri pline de fructe pe care le poţi mânca, să te umpli de ele și astfel să avansezi.

„Și Avram a ieșit nevătămat cu toate privirile aţintite la el, iar mulțimea a fost uluită.” „Cum de mai trăiești?”, întrebă Nimrod tremurând de frică.

„Dumnezeu, cel care a făcut cerurile și pământul, și pe care   l-ai batjocorit, m-a salvat de la moarte”.

Cu alte cuvinte, Avram cel din tine le-a arătat tuturor că te poţi ridica deasupra dorinței egoiste. Mai mult decât atât, aceasta este singura cale de te elibera de natura meschină care te guvernează. Poţi să scapi de această dominaţie și atunci nimeni nu va mai avea putere asupra ta.

Mulțimea de oameni (toate dorințele tale egoiste) vede acum că este posibil, căci și ea există la nivelul lui Nimrod. Mulțimea înțelege că era sub dominaţia egoismului, dar nu vedea nici un fel de scăpare. Și acum Avram îi arată că există o cale.

„Copleșit și înspăimântat, regele a îngenunchiat înaintea lui Avram. Toți miniștrii au făcut la fel. „Nu vă plecați înaintea mea”, a spus Avram, „ci închinați-vă înaintea lui Dumnezeu cel viu, Creatorul Universului”.

Cu alte cuvinte, calitatea pe care o dobândeşti nu-ţi permite să te mândrești, deoarece acum înțelegi de unde vine mântuirea ta și îi îndrepţi pe toți, către această sursă de viață, către Creator, către calitatea dăruirii, către Lumina ce este dezvăluită în tine. Acesta este ceea ce poartă numele de „Dumnezeu cel viu”.

Midraș continuă să spună că, după toate aceste evenimente, Terah și familia sa s-au stabilit la Haran.   

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Avram este aruncat într-o temniță timp de zece ani.

Dragă cititorule, am încredere că ți-ai dat seama deja că tot ceea ce ți se întâmplă în viață se petrece exclusiv în avantajul tău. Întreaga ta viață pe acest pământ nu este altceva decât propria ta călătorie către Creator pentru că, El te conduce către El Însuși.

Temnița în care este aruncat Avram este starea optimă pentru dezvoltarea ta în acest moment. Avram trebuie să-și dea seama că este atașat fără speranță egoismului tău. Trebuie să trăiască experienţa acestuia în mod direct, nu conceptual, ci să-l trăiască realmente! Singura modalitate de a-l simți și de a vedea clar că egoismul este o forță rea a întunericului, care-ţi fură libertatea, este să te pui „în adâncul pământului”, în temniță – partea cea mai întunecată și cea mai profundă a egoismului tău, unde nu poți să capeţi ajutor, dar te simți groaznic și încătuşat de el. Acest lucru se poate face numai în închisoarea egoismului, în inima pământului.

Aș dori să repet faptul că acest cuvânt „pământ” (Ereț) derivă din cuvântul Rațon (dorință). Cu alte cuvinte, tu eşti îngropat în inima pământului, adânc în dorința ta. Aceasta este o experiență importantă pentru Avram, care trebuie să simtă și să treacă prin toate acestea, pentru a se desprinde de egoism.

Aici, Avram parcurge o fază, prin care trece oricine nu poate renunța la propriul egoism. Încerci tot ce-ţi stă în putere pentru a reconcilia egoismul cu ceea ce studiezi; ai vrea să rămâi un egoist, dar în acelaşi timp să fii conectat la Creator. Astfel, Avram se trezeşte încarcerat.

Perioada în care te simți ca și cum ai putrezi în închisoare este una pregătitoare și ţi se poate părea extraordinar de lungă.

În Cabala această stare este numită „dubla ascundere a Creatorului”. Ea este urmată de o aşa zisă perioadă de „o singură ascundere”. Acestea sunt faze ale „încarcerării” tale.

Știi deja despre existența guvernării superioare atunci când eşti alături de Avram, dar îți dai seama că natura ta nu poate fi biruită.

Aceasta este starea numită „închisoare”, care durează până când începi să-ţi dai seama că-ţi poți recâștiga libertatea, dar nu prin eforturile tale. Mai curând, poţi fi liber doar dacă eşti salvat de Creator.

Este nevoie de timp pentru a realiza acest lucru.

După cum se afirmă în Midraș, Avram rămâne în închisoare timp de zece ani. Inutil să spun că nu vorbim aici de ani în corp, pentru că eliberarea ta se poate întâmpla într-o clipă. După zece ani, Nimrod își dă seama în sfârșit că Avram nu poate fi învins, și ordonă să fie executat.  

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Terah, tatăl lui Avram, vindea statuete de idoli, iar Avram făcea tot ce putea pentru a-i convinge pe oameni să nu le cumpere: „Într-o zi, tatăl lui a trebuit să plece într-o călătorie și  și-a lăsat prăvălia în grija lui Avram, care deja se făcuse mare”.

El i-a dat fiului său următoarele instrucțiuni: „Cu cât statueta este mai mare, cu atât mai mare ar trebui să fie prețul pe care-l ceri. Dacă vine o persoană importantă, îi oferi o statuetă mai mare, iar unui client lipsit de importanță îi oferi o statuetă mai mică.” Cu aceste cuvinte, Terah a plecat.

După un timp, un om cu o statură impresionantă, cu umeri foarte laţi, intră în magazin. „Dă-mi o statuetă mare mare, potrivită cu statura mea!”, s-a adresat el băiatului ameninţător. Avram îi dădu cea mai mare statuetă ce se găsea pe raft, iar bărbatul scoase o mare sumă de bani din pungă.

„Câți ani ai?”, l-a întrebat Avram.

„Cincizeci”, i-a răspuns omul.

„Și nu te simți jenat să te închini unui idol care are doar o singură zi?”, l-a întrebat Avram. „Tatăl meu abia l-a făcut ieri!”

Omului i-a fost rușine, și-a luat banii înapoi și a ieșit din prăvălie.

A intrat apoi o bătrână. Ea i-a spus tânărului vânzător că hoții i-au intrat noaptea în casă și i-au furat toţi idolii. 

„Chiar aşa!”, spuse Avram. „Dacă idolii tăi nu se pot proteja de hoți, de ce oare speri că te vor proteja pe tine?”

„Ai dreptate”, a admis femeia. „Dar pe cine altcineva să-l slujesc?”

„Pe Creatorul cerurilor și pământului, Cel care m-a făcut pe mine, pe tine și pe toți ceilalţi oameni”, a răspuns Avram.

Femeia a părăsit prăvălia fără să cumpere nimic.

O altă femeie a intrat, purtând cu ea un castron umplut cu făină ca ofrandă pentru idoli. Avram a luat un topor și a fărâmat toate statuetele, cu excepția celei mai mari. Când Terah s-a întors și a văzut prăpădul din prăvălia lui, a strigat: „Ce s-a întâmplat aici?”

„De ce să-ţi ascund adevărul?”, i-a răspuns Avram. „În timp ce erai plecat, a intrat o femeie și a adus o ofrandă de făină idolilor. Fiecare dintre idoli a strigat că el vrea să mănânce mai întâi. Cel mai mare idol s-a supărat, a apucat toporul și i-a spulberat pe toţi ceilalţi.”

„Ce vrea să însemne nonsensul ăsta?”, l-a întrebat Terah, furios, „ştii la fel de bine ca mine că idolii nu mănâncă și nu se mişcă, ca să nu mai spun că nu se luptă.”

„Așa este oare?”, i-a replicat Avram. „Dar dacă ceea ce spui este adevărat, atunci de ce îi slujeşti?”

Aici, Avram cel din tine porneşte la acțiune. El începe să le explice celorlalte dorințe, mai mari și mai mici, bărbați și femei, despre egoismul care te stăpânește. Adică, este prima dată când Avram se dezvăluie în tine şi o face ca un învățător. El îţi spune că: Egoismul nu te poate proteja; nu te poate ridica și nu te poate împlini. Nu poate!

Aici este interesant faptul că Avram ţi se adresează ţie, un egoist, spunându-ţi că dorințele tale egoiste nu te vor împlini niciodată. Sau, mai degrabă, el îi cere egoismului să caute noi modalități de a te împlini. Căutarea de împlinire personală este una egoistă, dar tocmai această căutare te va aduce către Creator. În esență, egoismul se îmbarcă de bună voie pe calea spre autodistrugere. 

Marele Cabalist, Baal HaSulam, spune același lucru atunci când arată cum apare golul (lipsa de împlinire) înăuntrul  omului, care începe să întrebe: „De ce oare trăiesc?” „Care este sensul vieții mele?” Deși întrebările sunt egoiste, ele sfârşesc prin a-l aduce pe om la un nou mod de a-și folosi dorințele, care nu mai este unul egoist. Acesta este modul în care egoismul se îndreaptă către scopul utilizării sale corecte.

De ce și cum se întâmplă acest lucru înăuntrul tău? Asta pentru că eşti special prin faptul că, punctul din inimă s-a trezit deja în tine. Ai calitatea Bina, care trăiește în fiecare dintre noi. Altfel, nu ai fi putut înțelege acest material; nu ai fi trecut de primele câteva pagini ale acestei cărți! Acesta este punctul Bina care se numește „omul” (Adam) din tine.

Aşadar, calitatea Bina începe treptat să se îndrepte spre egoismul tău și să-ți spună că îl folosești incorect. Acest lucru este făcut de Avram cel din tine. „Nu lucrezi corect cu natura ta, așa că nu te poate proteja și nu-ţi poate da nimic. Este neînsuflețit, ca toți acești idoli, făcuţi numai din lut.”

Să ne întoarcem la Midraș: „Avram a luat un topor și a fărâmat toate statuetele, cu excepția celei mai mari. Când Terah s-a întors și a văzut prăpădul din prăvălia lui, a strigat: «Ce s-a întâmplat aici?»”

„De ce să-ţi ascund adevărul?”, i-a răspuns Avram. „În timp ce erai plecat, a intrat o femeie și a adus o ofrandă de făină idolilor. Fiecare dintre idoli a strigat că el vrea să mănânce mai întâi. Cel mai mare idol s-a supărat, a apucat toporul și i-a spulberat pe toţi ceilalţi.”

„Ce vrea să însemne nonsensul ăsta?”, l-a întrebat Terah, furios, „ştii la fel de bine ca mine că idolii nu mănâncă și nu se mişcă, ca să nu mai spun că nu se luptă.”

„Așa este oare?”, i-a replicat Avram. „Dar dacă ceea ce spui este adevărat, atunci de ce îi slujeşti?”

Terah din interiorul tău înțelege căror idoli slujeşte. Să recunoaștem, înţelegi perfect faptul că îţi divinizezi egoismul, pe care niciodată nu-l poţi împlini. Înțelegi că acestea sunt dorințe minerale, ceea ce înseamnă că Lumina pur și simplu nu le poate pătrunde, deoarece însăși natura Luminii le este opusă. Terah din tine pricepe toate lucrurile acestea, așa cum tu înțelegi că aceste dorințe te domină și nu poți scăpa de ele.

De asemenea, înțelegi că Avram este nivelul care-i urmează lui Terah. Iar acesta este cel mai important lucru de înțeles. Înțelegi că te-ai născut un egoist și deja simți că singura modalitate de a-ţi birui natura este să-l dezvălui pe Avram cel din tine, calitatea Creatorului, calitatea iubirii și a dăruirii.

Există în tine două forțe, luptându-se una cu alta. Una spune că aceasta este lumea ta, toţi trăiesc astfel și nu există nici o cale de scăpare. Aşa te-ai născut şi, deci, trebuie să continui să vinzi și să cumperi „idoli”, adică să folosești egoismul tău pentru a primi plăceri, chiar dacă superficiale și trecătoare. Dimpotrivă, cealaltă forță încearcă să te convingă că este o minciună, că întreaga lume, care divinizează egoismul – plăcerile și toți acești „idoli” care nu au urmă de divinitate în ei, deoarece nu sunt în nici un fel legați de Creator – este falsă și fictivă.

Încă, nu vezi asta înăuntrul tău că în spatele fiecărui lucru din această lume stă Creatorul, care în mod deliberat te derutează. Eşti gata, însă, să accepți nivelul lui Avram ca nivel mai avansat; înțelegi că te va ajuta ca totul să capete sens pentru tine.

Este scris în Midraș că regele a ordonat soldaților săi să-l găsească pe Avram. Avram și Terah se prezintă la palat. „Nimrod era așezat pe tronul său.” Oricine se apropia de tron ​​trebuia să se închine înaintea regelui, dar când Avram a fost dus în sala tronului, el a rămas în picioare.

Nimrod stă pe tron pentru că aşa este natura ta, „Eul” tău, esența ta, care se reduce la tot ceea ce lucrează în avantajul tău, un fundament ce pare de neclintit. Dar Avram nu vrea să se plece în fața acestei ideologii de a-i exploata pe alții pentru propria sa mulţumire.

El admite că natura lui este de așa fel, încât își dorește plăcere. Cu toate acestea, el dorește să folosească această dorință de dragul altora, mai degrabă decât pentru sine. El dorește să învețe să dăruiască. Și tu ești alături de el. Acest lucru marchează separarea ta treptată de dorința egoistă, care va deveni mai târziu un ordin direct de la Creator: „Ieși din țara ta”, ceea ce înseamnă să te ridici deasupra dorinței tale egoiste. Vom vorbi despre asta mai târziu, dar pentru moment începi să te îndepărtezi de egoismul tău. Nu mai doreşti să primeşti plăceri egoiste (pentru tine).

Odată ce ai realizat acest obiectiv, ridicându-te deasupra naturii tale şi conectându-te la Avram cel din tine, va începe o nouă și mult mai complicată fază, dar nu mai puțin necesară. În ea va trebui să te reconectezi la propriul egoism, dar cu o intenție diferită. Vei avea plăcerea de a dărui celorlalţi.

Pentru moment, există o dispută între Avram și Nimrod. Potrivit Midraș, Nimrod a spus: „Eu domnesc peste soare, lună și stele!”

Avram i-a răspuns: „În fiecare zi soarele răsare la est și apune la vest. Cere mâine soarelui să răsară la vest și să apună la est … sau (dacă ești atotputernic) satisfă-mi o altă cerere. Spune-mi ce gândesc în această clipă și ce intenționez să fac.” În cele din urmă, Avram a concluzionat în prezența tuturor nobililor: „Tu nu ești Dumnezeu!”

„Gardieni!” A strigat Nimrod, „băgaţi-l pe acest rebel la închisoare imediat!”

Ce se întâmplă aici este faptul că Avram vrea să-i arate lui Nimrod cel din tine, egoismului tău, că nu se controlează nici pe sine, şi nici Natura. Pentru că în ciuda acestei convingeri că este un zeu, el nu ştie care sunt forţele care îl guvernează.

Credem că deţinem controlul, deoarece existăm într-o stare de ascundere. Gândește-te la cine ai fost cu puțin timp în urmă. Nu credeai oare că deţineai controlul complet, autonom și liber pentru a-ţi hotărî opţiunile? Acum, Avram pune în evidenţă această deziluzie, arătându-ţi clar că nu ai niciun control asupra acțiunilor sau destinului tău. Într-adevăr, aceasta este o revelație pentru Nimrod cel din tine.

Rezultă că fără Avram este imposibil să-ţi înţelegi adevăratele limite. Iar această revelaţie nu este deloc plăcută.  

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Care sunt condițiile pe care trebuie să i le oferi lui Avram pentru a creşte? Trebuie să-l pui într-o grotă. Așa zice Midraș: „Terah ordonă ca el să fie ascuns într-o grotă.” Ce înseamnă să-ți ascunzi nou-născutul Avram (intenția de a dărui) într-o grotă? Înseamnă a crea pe pământ, în propriul tău egoism, un loc special unde să se poată dezvolta Avram (Bina, parte a Creatorului din interiorul tău, intenția de a dărui).

Cu alte cuvinte, în această lume materială egoistă, plină de calcule corupte și de ură, unde oamenii se exploatează reciproc pentru propriul avantaj, trebuie să-ţi sapi o grotă, asta însemnând să-ţi alegi un mediu special. Trebuie să găseşti prieteni cu acelaşi mod de a gândi, care aspiră, de asemenea, la spiritualitate, cărțile care descriu înaltele lumi spirituale și un ghid care să te conducă înspre ţinta spirituală. Dacă faci toate astea, înseamnă că ai săpat o grotă în pământ.

Aminteşte-ți că Noe – prima dorință pentru spiritualitate, care a apărut la cel mai mic nivel al egoismului – a avut aceeași abordare. Cartea Geneza spune că Noe a intrat în corabie, ca și cum ar fi fost o grotă, o corabie care navighează pe ape și care i-a asigurat mântuirea. El a reușit să evite astfel, să fie înecat de valorile acestei lumi egoiste și a ieșit mai târziu pe un pământ ce fusese purificat de apele potopului.

La fel este acum, la noul nivel de dezvoltare a egoismului. Istoria se repetă, numai creșterea lui Avram din interiorul tău nu se petrece pe o arcă, ci într-o grotă. El este crescut într-un mediu special, motiv pentru care este scris: „Tânărul Avram a crescut într-o grotă, departe de lumea rea ​​a oamenilor. Având o minte sclipitoare, a ajuns să-l cunoască pe Creator când avea doar trei ani.”

De ce „trei ani”? Aceasta denotă prima fază a dezvoltării lui Avram în tine, care este perioada naşterii sale. Așa cum am mai spus-o, la nivelul superior al dezvoltării egoismului, se naşte o nouă modalitate de simțire a spiritualităţii. Următoarea fază (faza a doua) se numește „alăptatul”.

În „grotă”, Avram cel din tine trece prin această perioadă de alăptare, corespunzătoare alegerii mediului special: citirea lucrărilor marilor înțelepți, ascultarea îndrumărilor învăţătorului și încercare de a le respecta. A treia fază (trei ani) semnifică înțelegerea, faza lui Bina, intuirea spiritualităţii, realizarea faptului că totul în această lume este guvernat de Forța Superioară, care conduce lumea spre cea mai bună stare posibilă.

Avram cel din tine ajunge să înțeleagă acest lucru. Ține-te de Avram; știe unde trebuie să te ducă.

Este scris: „Mai mult decât atât, el a făcut-o de unul singur, după ce a ajuns la această concluzie prin observație și raționament.” Observarea este continua dezvoltare a calității Bina din tine, calitatea Creatorului. Aşa cum ştii deja, Bina derivă din cuvântul mevin sau havana, ceea ce se traduce prin „înțelegere”.

Aşadar, metoda continuă să se dezvolte. Faza lui Avram, la nivelul Bina, operează înăuntrul tău și te apropii mai mult de Creator.

„Poate că ar trebui să mă închin pământului, pentru că omul se hrăneşte din roadele lui?”, a spus el. „Cu toate acestea, pământul nu este atotputernic, ci depinde de cer, care dă ploaia. Ar trebui, așadar, să mă închin la întinderea cerului? Este clar că întinderea cerului este guvernată de soare, a cărui căldură și lumină susține tot ce trăieşte pe lume.”

Avram s-a prosternat în fața soarelui. Dar când a căzut noaptea și soarele a făcut loc lunei, Avram s-a gândit că nici luna nu poate fi mai puțin divină. Dar a renunțat și la acel gând, gândind că din moment ce luna strălucește doar noaptea, nu poate fi mai puternică decât soarele, care la rându-i strălucește numai în timpul zilei.

Înțelege că avansarea se poate face numai mulţumită schimbărilor ce se petrec în stările tale interioare: de la „zi”, când totul este clar și scopul spiritual este de cea mai mare importanță în viața ta, la „noapte”, când apar îndoielile și trebuie să găseşti în tine puterea de a da egoismului un pumn zdravăn în faţă. Întunericul este esențial pentru dezvoltarea ta. Din Nimrod apare Terah, din Terah apare Avram și așa mai departe.

Și astfel te purifici, trecând prin toate aceste stări. Noaptea ia locul zilei, care este din nou urmată de noapte, deja într-o fază diferită a înțelegerii (sau a observației). Și astfel, împreună cu Avram cel din tine, înţelegi că o singură forță guvernează lumea și că această forță este una a iubirii și a dăruirii – Creatorul. Iar Avram este scânteia Lui.

Cea mai importantă înțelegere pe care ai dobândit-o, ca urmare a observațiilor tale este faptul că, egoismul nu este rău în sine. Cu toate acestea, folosirea egoismului în avantajul tău este rău. Dacă l-ai folosi, însă, de dragul altora, ai înceta să îl percepi ca fiind rău. Este ca și cum ți-ai lepăda vechea ta piele și egoismul tău devine constructiv, iar tu vei obține plăcere din această natură a sa constructivă.

Prin urmare, ce s-a schimbat? Intenția ta s-a schimbat. Egoismul a încetat să mai fie distructiv, ci a devenit constructiv. Realizezi că: „Mă bucur din a dărui. Plăcerile care se trezesc în mine acum sunt veșnice și fără sfârşit, pentru că nu anulează dorința de a dărui.”

Asta este ceea ce face o simplă intenție numită „Avram”: îţi oferă o cale de a fi fericit. Acum înțelegi că esențele dorinței și ale intenției sunt complet diferite. Intenția se referă la gândire, în timp ce dorința se referă la manifestarea sa corporală.

În momentul în care începi cu adevărat să recunoști și să distingi una de alta, aceste două forțe din interiorul tău, vei simți foarte clar că vasul tău spiritual ia formă. Vei începe să te identifici prin intenții, şi nu prin dorințe.

Atitudinea ta față de lume, față de ceilalți oameni și faţă de tot ceea ce te înconjoară se va schimba drastic. Această schimbare va fi rezultatul capacității tale de a distinge tot ce se întâmplă cu tine în două domenii distincte: „dorința mea” și „intenția mea”. Vei spune: „Eu lucrez numai cu intenția și nu țin cont de dorința mea. Nu-mi pasă deloc ce sunt dorințele mele. Mă ridic deasupra acestui plan unde oamenii sunt judecați după dorințele lor. Nu mai e pentru mine. Mă ocup exclusiv de intenții”.

Această realizare treptată a faptului că, numai intenția și nu dorințele asupra cărora nu deţii controlul (ele fiind doar fundamentul pe care eşti construit), îţi permite să vezi lumea și întregul univers cu ochi noi. Viziunea ta asupra lumii suferă o modificare fundamentală. Dintr-un primitor, te transformi       într-un dăruitor, ceea ce îți permite să vezi lumea adevărată – lumea superioară – să vezi Creatorul.

Avram a tras concluzia că un creator atotputernic și înțelept trebuie să fie prezent în spatele tuturor acestor lucruri: „Din aceasta rezultă că trebuie să existe un intelect suprem, care să le dirijeze”.

Observați cum pot exista două intenții pentru o singură dorință. Aceste două intenții sunt în prezent în război în interiorul tău. De remarcat, de asemenea, că vechea ta intenție „pentru tine”, rădăcina egoismului, nu este distrusă. Dimpotrivă, totul se întemeiază pe ea. Egoismul tău gigantic este păstrat, dar este împlinit într-un mod diferit prin metoda lui Avram. Astfel, observând aceste două intenții, ajungi la dobândirea singularității Creatorului. Această Forță Superioară singulară este fundamentul absolut al tuturor lucrurilor: noaptea și ziua, intențiile de a primi pentru tine sau de a dărui – totul este supus acestei Forțe.

„Nu l-am văzut pe Creator”, a spus Avram, „dar știu că numai un Dumnezeu puternic și milostiv putea să creeze această lume minunată din jurul meu și că, numai intelectul Său suprem putea susține existența acestei lumi. El este cel căruia mă voi închina!”

Nu ai putut vedea această lume minunată aflându-te în starea ta egoistă pentru că, întotdeauna ţi-ai facut griji doar pentru tine și cum să-ţi împlineşti egoismul. Cum ar putea să fie minunată o lume în care tu te afli într-o permanentă căutare a oricărei împliniri – fie că este vorba de bani, de faimă sau de putere? Egoismul continuă să crească și trebuie să continui să-l domoleşti cu mai mulți bani, mai multă faimă și mai multă putere!

Dar lumea minunată se referă la lumea pe care Avram o vede. Poţi vedea și tu această lume minunată, dacă te contopeşti cu intenția ta de a dărui. Dacă îți folosești egoismul corect, ridicându-te deasupra lui, vei începe să vezi viitorul și viața mergând înainte. Toate aspirațiile tale sunt pentru a dărui. Aceasta este semnificaţia lui „a vedea o lume minunată”, de a primi de dragul dăruirii.

Avram este nivelul Bina din tine, care este dăruirea absolută. Acest nivel spune: „Nu am nevoie de nimic; vreau numai să dăruiesc.”

Dar este oare această stare una perfectă? Îţi pui întrebarea: „Unde este acest egoism pe care l-am ridicat mai sus? Ce s-a întamplat cu el? Nu m-am împlinit ca urmare a acestei acțiuni, ci pur și simplu l-am îndepărtat ​​și m-am ridicat deasupra lui. Dar m-am născut un egoist și trebuie să învăț să-mi folosesc egoismul.”

Prin aceasta, te întrebi cum să-l conectezi pe Avram cel din tine cu natura ta egoistă, asigurându-te că Avram va cere apoi să fie răsplătit cu următorul nivel. El insistă: „Dă-mi ocazia să îți transform în realitate dorința absolută de a dărui, dă-mi un fiu, astfel ca la acest nivel să învăț să îmi împlinesc egoismul prin dăruire!”

„Nu l-am văzut pe Creator”, spune Avraam, „dar știu că numai un Dumnezeu puternic și milostiv ar putea crea această lume minunată din jurul meu”.

Care este semnificaţia propoziţiei: „Nu l-am văzut pe Creator?” Înseamnă că prin conectarea cu Avram te conectezi la Lumina Milei, Hasadim (Ohr Hasadim) din tine. E ca și cum ai câștiga abilitatea de a te ridica deasupra acestei lumi și deasupra egoismului tău, fără să-l împlineşti. Pur și simplu laşi egoismul (dorința de a primi) la marginea drumului. Acesta este motivul pentru care Avram știa, dar nu „l-a văzut” pe Creator.

Deci, când vei fi capabil să-l „vezi” pe Creator? Doar atunci când Lumina Vieții, Hohma (Ohr Hohma) va intra înăuntrul tău. Când se va întâmpla asta? Când Avram cel din tine dobândeşte noi niveluri, atunci când apar „fiii lui”, care nu vor fugi de egoism, ci vor găsi o cale să-l împlinească. Cu alte cuvinte, ei vor face ceea ce este în esență scopul omului: primirea tuturor plăcerilor pe care Creatorul le-a pregătit pentru el, dar de dragul dăruirii.

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Nașterea lui Avram este revoluția interioară ce are loc în Terah. Este modalitatea efectivă de a-l împlini pe Nimrod. Acest eveniment simbolizează faptul că este imposibil să te împlineşti, fără să dobândești un nou nivel al dezvoltării egoismului. Modalitatea de împlinire în sine, are nevoie de schimbări drastice. Această revoluție poartă numele de Avram.

Deci Terah îi dă naştere lui Avram pentru a restructura complet modalitatea de împlinire a egoismului tău, adică a lui Nimrod din tine.

Într-o dimineață, astrologii lui Nimrod solicită din nou o audiență. „Amenințarea nu a fost neutralizată, oh, mărite Rege! Am remarcat deasupra casei lui Terah o stea, care străluceşte pe întreg firmamentul în toate direcțiile. Ea a înghiţit patru stele, la est, la nord, la vest și la sud. Acest lucru arată în mod clar că, noul fiu  al lui Terah va cuceri împărăția ta!”

„Steaua, strălucind pe firmamentul interiorului tău” este semnul că Avram reprezintă dăruirea. Este schimbarea de la o intenție egoistă la una de dăruire completă. Începând de azi încolo, modalitatea lui Avram va domni peste toate cele patru faze ale dezvoltării egoismului, adică peste toate dorințele tale.

„… O stea, strălucind pe întreg firmamentul, în toate direcțiile. Ea a înghiţit patru stele, la răsărit, la nord, la vest și la sud.” Din momentul în care s-a născut Avram, adânc în interiorul egoismului tău realizezi că, toate cele care te-au împlinit înainte sunt lipsite de sens. Bunurile tale nu te mai satisfac; viața și-a pierdut aroma, iar fostele plăceri sunt goale de conţinut. Din fericire, cauţi o cale de ieșire din acest punct mort.

Acesta este modul în care o nouă abordare (stea) se naște în tine. Este o modalitate nouă de a-ți împlini dorința, o nouă metodă care întoarce o altă pagină în viața ta și face să devină reale toate noile dorințe create în tine (nord, sud, vest și est). Este un moment fericit pentru tine, deoarece o nouă intenție de a dărui se naște în tine.Midraș continuă  spunând că i s-a născut un băiat lui Terah și i s-a dat numele Avram. Dar tu știi deja că acest Avram s-a născut în tine. Acesta este adevăratul și singurul sens al acestei povestiri.    

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

Midraș continuă spunând: „Într-o zi, astrologii lui Nimrod     s-au apropiat de tron ​​cu reverență și s-au prosternat în fața regelui. «Oh, mare stăpân», au proclamat ei: «Îţi aducem vestea că un mare pericol îţi amenință domnia. Stelele prevăd că un băiat se va naște în curând în împărăția ta, care-ţi va nega divinitatea și te va birui.»”

Astrologii lui Nimrod nu sunt altceva decât propria ta frică, dragă cititorule, cea care există în egoismul însuşi; teama că ceva poate să-i zdruncine fundația acestui Nimrod al tău. Această teamă face ca egoismul tău să fie mereu îngrijorat în legătură cu împlinirea și prosperitatea, căutând să aibă mai multe lucruri, mai grozave, mai noi. Și totuși, această încercare perpetuă de împlinire te aduce în cele din urmă într-un punct în care „se naște un băiat” în interiorul tău, care-l va birui într-o zi pe Nimrod.

Cine este acest băiat care se va naște în tine? Sunt mugurii nivelului următor. Se ridică din același Nimrod, care deodată începe să înțeleagă că a fi un Nimrod nu este altceva decât nefericire. Dintr-o dată, îți dai seama că viața ta este departe de a fi lipsită de înnorare, pentru că ești întotdeauna preocupat de a te ridica pe prăbuşirea celorlalți, de a-ți proteja egoismul de atacuri și de a te aşeza deasupra, pe tronul tău.

În același timp, nu-i poţi distruge pe toți cei care te amenință. Altfel, pe cine ai mai stăpâni?

Rezultă că egoismul tău este complet și absolut dependent de cei din anturajul tău și vedem multe exemple de acest fel. De exemplu, luați stelele cinematografiei sau alte celebrități, care își afişează zâmbetul perfect – dovada fericirii lor absolute. Dar este chiar așa? Pentru că toate veniturile lor considerabile depind foarte mult de presă, de producătorii și directorii lor, de public – pe scurt, de toată lumea din jurul lor. Ei cedează adesea acestei presiuni şi devin dependenţi de droguri sau alcool, într-o încercare disperată de a găsi o cale de a scăpa din cușca în care propriul egoism i-a închis.

Nimrod este la putere, cerând întotdeauna să fie venerat. „Fă tot ce trebuie pentru a-i face pe alții să te respecte”, continuă să murmure egoismul tău.

Nu poţi să-ţi distrugi anturajul. Nu poţi să le ștergi „Eul”. Și chiar dacă ai putea, nu ai face-o, pentru că atunci nu ai mai avea pe cine să supui. La urma urmei, nici tu nu poți sau nu vrei să-ţi demonstrezi superioritatea față de o turmă de bovine. Nu, tu trebuie să fii înconjurat de intelectuali; aceştia sunt cei pe care      ţi-i doreşti, nu o turmă de bovine, să se ploconească în faţa ta. Numai atunci egoismul prosperă. Rezultă că Nimrod al tău este incredibil de dependent de alte persoane. El trebuie să-i sprijine, să-i plătească, să-i îngrijească și, în același timp, să-i asuprească.

Într-adevăr, egoismul se ridică exact atunci când îi oprimă pe alții. Deci, nivelul următor al dezvoltării egoismului (Nimrod) din tine, este atunci când începe să-și recunoască propria dependență, vulnerabilitate și fragilitate.

Acest proces este numit „recunoașterea răului în Nimrod”. Este atunci când ai, în sfârșit, sentimentul că libertatea ta îţi este într-un fel limitată.

Ești dependent de toți ceilalți. Aceasta este problema regilor, a președinților și a oricui altcuiva, care ar putea fi la putere. În realitate, însă, este problema tuturor. Trebuie să creezi mereu o piramidă în jurul tău, dar într-o manieră în care tu să fii întotdeauna în vârf. Trebuie să fii respectat de copiii tăi, de soție, de rude, colegi, pasagerii din autobuz sau din alte mijloace de transport în comun, chiar și de câinele vecinului care latră la tine. Cât timp poți ține însă pasul cu acest joc?!

Deci, următorul tău nivel este Avram. El este libertatea, ascensiunea, el este ideea revoluționară care-ţi vine după toate suferințele și descoperirea faptului că dăruirea, şi nu primirea, trebuie să fie singurul scop al existenței tale. El vrea să nege și să îndepărteze toate minciunile și excesele! Acesta este noul nivel ce apare în tine, în Nimrod din interiorul tău.

Rezultă că Avram nu poate exista fără Nimrod. Nimrod este nivelul care-l precede pe Avram. Nimrod este egoismul    exacerbat, care realizează că destinul său final este distrugerea de sine, dacă nu-şi poate găsi un nou sistem de împlinire, adică dacă nu se poate ridica deasupra lui.

Acum, să continuăm povestea noastră. „Într-o zi, astrologii lui Nimrod s-au apropiat de tron ​​cu reverență și s-au prosternat în fața regelui.” Cine sunt astrologii lui Nimrod? Sunt forțe din egoismul tău care te asigură că nu poți continua să trăiești ca până acum. Acestea sunt stări intermediare care prezic, întrevăd şi anticipează nivelul următor, ce ar trebui să devină Avram.

Deci astrologii din tine sunt starea intermediară dintre Nimrod și Avram.

„Stelele prevăd că un băiat se va naște în curând în împărăția ta, care-ţi va nega divinitatea și te va birui.” Ce simbolizează „stelele”? Ele sunt forțele avansării tale interioare. Este inutil să le opunem rezistenţă. Va fi așa cum spun ele, chiar dacă ești însuși regele Nimrod. Nu le poţi ocoli. Mai devreme sau mai târziu,  într-un fel sau altul, egoismul va face loc altruismului și vei fi fericit. Vei descoperi lumea spirituală și vei accepta legile ei. Aceasta este singura Țintă către care eşti îndrumat, orice ai face – ele te vor duce acolo!

Nimrod s-a întors spre miniștrii săi. „Ce măsuri de protecție sugeraţi?” Răspunsul a venit repede: „Emiteţi un ordin ca toţi băieţii nou-născuţi să fie omorâți!” „O sugestie minunată! Organizaţi o întâlnire cu arhitecții. Voi emite un ordin pentru construirea unor case speciale în care să fie ținute toate femeile însărcinate. Trebuie să ne asigurăm că doar fetele vor fi lăsate în viață.”

Nu-ţi fie teamă, dragă cititorule, ci continuă să încerci să înțelegi ce se întâmplă aici. În primul rând, să clarificăm faptul că „fiu” sau „băiat” în ebraică este ben. Cuvântul ben vine de la cuvântul mevin – „înțelegere” sau „dobândire”. Dobândirea a ce? A noului nivel (treaptă). Și de asta se teme atât de mult Nimrod. Aceasta reprezintă o amenințare la adresa puterii sale. Pentru a se proteja, egoismul trebuie să înlăture dobândirea noului nivel, a ceea ce, exprimat în mod alegoric, înseamnă uciderea băieților nou-născuți.

„Trebuie să ne asigurăm că numai fetele sunt lăsate în viață”. Fetele, fiicele, partea feminină din tine, sunt personificarea dorinței de a primi. Acesta este motivul pentru care Nimrod al tău este atât de îndrăgostit de noțiunea de femeie care naște fete. Cu alte cuvinte, cu cât mai multe dorințe apar în tine, cu atât mai mult se va mări gloria lui Nimrod, precum și autoritatea și domnia sa, iar asta este pentru Nimrod ceva ce nu prezintă nici o problemă.

Ceea ce constituie pentru el o problemă este, însă, o altă modalitate de a-și împlini dorințele, o nouă metodă de primire a plăcerii, care ia naştere sub forma lui Avram.

Să încercăm să ieșim în afara noastră pentru o clipă și să ne examinăm singuri. Dorințele noastre cresc, ceea ce înseamnă că ni se nasc fete. Observăm însă într-o zi că, dorințele se schimbă calitativ. Nu mai suntem mulțumiți de împlinirile anterioare. Nu mai este suficient să stai pe o canapea cu o bere și să urmăreşti programele TV. A fi bogat nu mai produce aceeași satisfacție. Plăcerea de a fi un mare șef este deja perimată, iar realizările și achizițiile de până acum nu ne mai satisfac dorințele!

Aceasta înseamnă că dorințele noastre nu numai că au sporit, ci s-au schimbat calitativ, iar acum ne dorim un alt fel de împlinire. O vrem, dar ne este totodată teamă de asta pentru că, înțelegem că ne va întoarce toată viaţa cu capul în jos. Nimrod se răzvrătește în noi! Aşa ajunge el la concluzia că toate gândurile de acest fel trebuie distruse. 

Dar poate oare să le distrugă? Din Nimrod al nostru, din propriul nostru egoism neîmplinit se ridică o nouă generație, iar acest proces nu poate fi oprit!

Fetele (dorințele) și băieții (modalitățile de a le împlini), ce se nasc în noi, aparțin unui nou nivel. În Cabala, se numește nivelul Bina din noi. Bina este nivelul dăruirii, iubirii și al milei. Prin acest proces aflăm că, la acest nivel putem simți o plăcere mult mai mare, infinită. De fapt, putem trăi infinitul în sine. 

Ascultă-l pe Nimrod al tău interior. El îţi spune: „Bine, sunt dispus să dăruiesc. O voi face, dar numai pentru că îmi va da plăcere.” „Mă voi simți bine”, spune Nimrod. „Voi folosi această parte a lui Bina care este în mine, acest nivel al dăruirii și al infinitei plăceri, dar o voi folosi pentru binele meu. Voi dărui, desigur, dar numai pentru că îmi servește intereselor mele!”

Aceasta înseamnă că „folosim scânteia iubirii”, scânteia Creatorului care există în noi toți, dar în beneficiul nostru. Asta semnifică „uciderea fiilor”, primirea întregii Lumini – toată energia extraordinară a ascensiunii – de dragul propriei noastre satisfacții.

Dar după cum se pare este o încercare nefericită, iar Nimrod cel din tine este pe punctul de a-și realiza nebunia. El încă nu și-a dat seama și de aceea salută nașterea fetelor (dorințele noului nivel), dar se luptă cu dinţii pentru a preveni nașterea lui Avram: o nouă modalitate de împlinire a acestora. Pentru moment, el încă mai crede că planul său va funcționa.

Terah, unul dintre cei mai apreciați nobili ai lui Nimrod, l-a întrebat în glumă: „Nu intenționezi să-mi pui propria soție       într-una din aceste clădiri, nu-i așa? Ea este însărcinată.”

„Nu am vorbit despre casa ta, Terah, l-a asigurat regele, pentru că tu ești cel mai de încredere dintre toți slujitorii mei.”

Terah este „unul dintre cei mai apreciați nobili”, mâna dreaptă a lui Nimrod, ideologul lui Nimrod, ideologul egoismului. Deci, egoismul din tine crește, iar Terah cel din interior trebuie să găsească un nou mod de a gestiona acest egoism aflat în creștere, astfel încât să poţi continua să simți plăcere.

Terah reprezintă modalitatea de a împlini o dorință. De aceea, trebuie să petrecem puțin timp cu omul pe nume Terah, ideologul egoismului, pentru a înțelege cum ar putea să-i dea naştere lui Avram din tine.

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)

În vremea aceea, un rege numit Nimrod (egoismul tău) a domnit în tine. L-ai urmat cu credinţă, ai avut încredere în el şi te-ai rugat numai lui.

Iată o descriere a acestei perioade din Midraș: „Tăria și viclenia regelui Nimrod au devenit proverbiale. Toată lumea știa că arma lui îndreptată către inima cerbului, nu-și rata ținta. Vai de cel care îndrăznea să pună la îndoială faptul că Nimrod era un zeu autoproclamat, pentru că un călău stătea întotdeauna lângă tronul său.”

Nimrod, cel din tine, se referă la egoismul natural destul de dezvoltat, care dorește și poate realiza orice: „Toată lumea știa că arma lui îndreptată către inima cerbului, nu-și rata ținta”.

Dacă îţi aminteşti, toată viața și toate intențiile tale au fost axate exclusiv pe tine însuţi. „Ce-mi iese din asta?” a fost principiul după care ai trăit. Toate relațiile cu ceilalți au ajuns în esență la acest lucru.

Nimrod a fost întotdeauna esența ta. El nu a ţinut seama de nimeni, ci numai de el însuși: „Vai de cel care îndrăznea să pună la îndoială faptul că Nimrod era un zeu autoproclamat”.

Cu alte cuvinte, „Eu sunt de acord cu orice altceva există, atâta timp cât îmi este supus mie! Sunt dispus să accept totul, sunt dispus să plătesc, dar trebuie să fiu deasupra tuturor! Pentru că nu poate fi vorba, că cineva m-ar fi creat!”.

Acesta a fost raţionamentul egoismului tău: „Nimrod a fost un zeu auto-proclamat.”

„Eu am fost primul venit” este modul în care te-ai simțit. Nu ai recunoscut pe nimeni altcineva, deoarece „Nimrod” cel interior a dirijat spectacolul de pe tronul său.

„Tronul” înseamnă putere. Este „Turnul Babel” din interiorul tău care rezistă Creatorului și se răzvrătește împotriva Lui.

La vremea respectivă, nu știai că nu va dura, că Nimrod cel din tine avea să eșueze „… pentru că un călău stătea întotdeauna lângă tronul său”.

Călăul care stă întotdeauna lângă tron este senzaţia ta că orice altceva ce este, cât de puţin, neplăcut egoismului tău, încearcând în vreun fel să-l împiedice, să-l domolească sau să-l persecute, este supus unei exterminări imediate.

Nimrod cel din tine nu tolerează nici o opoziție față de regula lui. Aminteşte-ți de momentele din viața ta, când te-ai simțit deosebit de îndurerat sau supărat? Asta s-a întâmplat când esenţa ta a fost atacată. Te-ai simțit umilit, ori de câte ori cineva ţi-a încălcat egoismul, înjosindu-l pe „sfântul sfinţilor”, „Zeul Nimrod” din tine.

înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)