145. Ce înseamnă că va da înţelepciune tocmai celui înţelept

Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)

Am auzit în 5 Truma, 11 februarie 1943

       „Va da înţelepciune celui înţelept.“ El a întrebat: „Oare nu ar

fi trebuit să spună: «Va da înţelepciune proştilor»?“ În continuare, el a spus: „Este cunoscut faptul că nu există constrângere în spiritualitate.“ Mai mult, fiecăruia îi este dat pe măsura dorinţei sale. Motivul este faptul că spiritualitatea este sursa vieţii şi a plăcerii. Cum ar putea exista constrângere întrun lucru care este bun? Prin urmare, dacă observăm că atunci când ne angajăm în Tora şi Mițvot prin constrângere trebuie să învingem rezistenţa corpului pentru că el nu este de acord, aceasta se datorează faptului că organismul nu simte plăcere în această muncă. Iar cauza trebuie să fie faptul că trupul nu simte în el spiritualitatea, aşa cum am descris-o, ca fiind sursa vieţii şi a plăcerii, după cum este scris în Sfântul Zohar: „Acolo unde este muncă, acolo se află Sitra Ahra.“

       Acesta este motivul pentru care doar înţelepţilor li se poate da înţelepciune, din moment ce proştii nu au nevoie de ea. În plus, faptul că doar înţelepţilor li se poate da înţelepciune se datorează naturii lor. Adică, cel înţelept iubeşte înţelepciunea şi ea este singura lui dorinţă! Conform legii „niciun obstacol nu poate sta în calea unei dorinţe“, el face toate eforturile necesare obţinerii înţelepciunii. Aşadar, în cele din urmă îi va fi acordată înţelepciunea. Rezultă că cel care iubeşte înţelepciunea poate fi numit „înţelept“, în funcţie de starea lui finală.

       Despre proşti este scris: „Un prost nu găseşte plăcere în înţelegere.“ Versetul „va da înţelepciune celui înţelept“ ne spune că cel care iubeşte înţelepciunea nu va fi impresionat de faptul că nu a obţinut-o, deşi a depus eforturi consideRavle. În schimb, el îşi va continua munca şi, cu siguranţă, va dobândi înţelepciune, pentru că o preţuieşte. Din acest motiv ni se spune: „Mergi pe această cale şi sigur vei avea succes.“ Dar ce poate omul să facă atunci când, prin natura sa, „se naşte asemenea mânzului unui măgar sălbatic“? De unde va lua dorinţa de a tânji după înţelepciune?

       Din acest motiv am fost sfătuiţi să muncim „împlinind poruncile Lui“ şi fiind demni să „ascultăm de glasul cuvântului Lui“. Aceasta înseamnă că omul face diverse acţiuni pentru a obţine ceea ce doreşte. În acest caz, dacă omul nu are dorinţă pentru înţelepciune, înseamnă că ceea ce îi lipseşte este tocmai această dorinţă. Din acest motiv el începe să se străduiască şi să acţioneze pentru a obţine această dorinţă, din moment ce ea reprezintă singurul lucru de care are nevoie.

       Iar ordinea este de aşa natură, încât omul trebuie să depună  efort în Tora şi în muncă, deşi nu are nicio dorinţă, iar acest lucru se numeşte „efort“. Înseamnă că omul face diverse acţiuni, chiar dacă nu are nicio dorinţă pentru lucrul pe care îl face. Este aşa cum au spus înţelepţii noştri: „Tot ce este la îndemâna ta să faci prin propria-ţi putere, fă.“ Şi, datorită străduinţei, o dorinţă fierbinte pentru înţelepciune se va crea în interiorul lui.

       Apoi versetul „va da înţelepciune celui înţelept“ va devein adevărat pentru el, iar el va fi răsplătit cu „ascultarea glasului cuvântului Lui“. Astfel, pentru ceea ce anterior era un mod de acţiune lipsit de voinţă, acum omul a dobândit o dorinţă pentru aceasta.

       Prin urmare, dacă vrem să ştim cine iubeşte înţelepciunea, trebuie să ne uităm la cei care se străduiesc să o obţină, chiar dacă nu au fost încă răsplătiţi cu includerea lor în rândul celor care iubesc înţelepciunea. Aşa după cum am spus, motivul este faptul că prin efortul lor vor deveni demni de a fi printre cei care iubesc înţelepciunea.

       Iar apoi, când vor avea o dorinţă pentru înţelepciune, ei vor dobândi înţelepciune. Astfel, dorinţa de înţelepciune este Kli, iar înţelepciunea este Lumina. Aceasta este semnificaţia versetului „nu există nicio constrângere în spiritualitate“.

       Lumina Înţelepciunii înseamnă Lumina vieţii. Înţelepciunea nu este percepută ca un concept intelectual, ci ca însăşi viaţa, ca esenţa vieţii, în măsura în care fără ea omul este considerat mort. Din acest motiv putem spune că înţelepciunea este numită haya (viaţă).

Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)

error: Content is protected !!